Când neplata amenzilor de circulație atrage suspendarea dreptului de a mai conduce

O.U.G. nr. 7/2026 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru adoptarea unor măsuri pentru creşterea capacităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 146 din 25 februarie 2026 condiționează exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, de achitarea amenzilor contravenționale aplicate, în termen de 90 de zile de la data înmânării sau comunicării procesului verbal de contravenție. 

Durata perioadei în care titularii de permise vor avea dreptul de a conduce autovehicule suspendat va fi constatată de organul fiscal local, stabilită conform formulei 1 zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei datorați și va începe la ora 0:00 a celei de a treia zi lucrătoare următoare împlinirii termenului de 90 de zile, respectiv va înceta la ora 24:00 a ultimei zile a perioadei de suspendare.

Conform art. 2 din Anexa la H.G. nr. 530/2026 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. XVII din O.U.G. nr. 7/2026, organele fiscale locale au obligația de a lua în evidență creanțele bugetare reprezentând amenzi contravenționale, stabilite prin procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor neatacate în termenul legal sau confirmate prin dispozitivul hotărârii judecătorești definitive prin care s-a soluționat plângerea contravențională, comunicate în condițiile dispozițiilor art. 39 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Urmare a luării în evidență, în termen de 30 de zile de la data înregistrării creanței, organul fiscal local va comunica debitorului o somație prin care îi va aduce la cunoștință cuantumul obligației de plată, data la care se va împlini termenul de 90 de zile, faptul că ulterior împlinirii acestui termen se execută o perioadă de suspendare a dreptului de a conduce, durata efectivă a perioadei acesteia, etc.

În situația neachitării creanței datorate, în termen de 2 zile de la data expirării termenului de plată de 90 de zile, se va proceda la introducerea în sistemul informatic PatrimVen a datelor necesare aplicării măsurii suspendării exercitării dreptului de a conduce.

Dacă în intervalul dintre data împlinirii termenului de plată de 90 zile și data încetării suspendării dreptului de a conduce, creanța este achitată, organul fiscal local va introduce în termen de 2 zile lucrătoare, în sistemul informatic PatrimVen, mențiuni privind redobândirea dreptului de a conduce.

Dacă, ulterior luării măsurii suspendării dreptului de a mai conduce, organul fiscal constată că creanța datorată fusese achitată integral anterior expirării termenului de plată de 90 de zile, acesta are obligația, ca, de îndată, să introducă mențiunile în sistemul informatic în vederea revocării suspendării dreptului de a mai conduce.

În ipoteza existenței unei plăți parțiale anterioare împlinirii termenului de plată de 90 de zile și constatată ulterior, se vor opera mențiunile necesare în vederea reducerii perioadei de suspendare.

De reținut și că prevederile legale mai sus enunțate vor intra în vigoare începând cu data de 25.08.2026, iar măsura suspendării dreptului de a mai conduce, motivată de neplata amenzii contravenționale, se va aplica exclusiv în cazul proceselor verbale de contravenție care nu au fost contestate sau cu privire la care plângerile formulate au fost respinse prin sentințe definitive.

Cu alte cuvinte, efectul suspensiv al contestațiilor formulate împotriva proceselor verbale de contravenție subzistă și în ceea ce privește aplicarea măsurii suspendării dreptului de a mai conduce autovehicule pe drumurile publice, ca măsură prevăzută de O.U.G. nr. 7/2026.

Anexa la H.G. nr. 530/2026 stabilește în mod expres că somația de încunoștiințare a debitului și a măsurii suspendării dreptului de a mai conduce va fi transmisă conform prevederilor art. 230 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind C.P.F., ceea ce îi conferă valoarea unui prim act de executare silită a unei creanțe bugetare. 

În acest context, debitorul interesat poate contesta somația respectivă și, implicit, executarea silită a creanței izvorâte din amenda contravențională neachitată, pe calea contestației la executare reglementată de art. 260 și urm. din Legea nr. 205/2015 privind  C.P.F., solicitând, după caz, anularea sau îndreptarea actului în speță, respectiv anularea/încetarea executării silite.

S-a apreciat de către executiv că măsurile prevăzute de O.U.G. nr. 7/2026., precum cea a suspendării dreptului de a mai conduce autovehicule în situația neplății amenzilor contravenționale în termen de 90 de zile de la data înmânării/comunicării procesului verbal de contravenție, au fost justificate de "scăderea veniturilor proprii ale unităților administrativ-teritoriale, de nivelul redus de colectare a impozitelor, taxelor și amenzilor locale, de acumularea de restanțe cronice care afectează grav lichiditatea bugetelor locale și capacitatea acestora de a asigura plata salariilor, a serviciilor publice esențiale și a obligațiilor legale curente, de amploarea fenomenelor de evaziune fiscală și neconformare la nivel local, inclusiv în domeniul construcțiilor neautorizate, al tranzacțiilor imobiliare și al sancțiunilor contravenționale neîncasate".

Cu toate acestea, Legea nr. 205/2015 privind  C.P.F. a prevăzut și prevede modalități clare și eficiente de executare silită a creanțelor bugetare (inclusiv a celor născute din amenzile contravenționale aplicate în baza  O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice ), independent de adoptarea unor măsuri suplimentare pentru creşterea capacităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale. 

Or, atât timp cât procedura de executare silită a creanțelor bugetare cuprinde instrumente juridice, care, aplicate în mod corespunzător, au un grad de coerciție suficient de ridicat pentru a determina debitorul să achite creanța bugetară datorată, utilizarea unor mecanisme suplimentare, precum condiționarea a însuși dreptului de a mai conduce autovehicule de achitarea amenzii într-un anumit termen, capătă caracter cel puțin redundant, dacă nu, de-a dreptul abuziv. 

Aceasta deoarece, față de particularitățile fiecărui caz în parte, interdicția de principiu a exercițiului dreptului de a mai conduce autovehicule pe drumurile publice poate îmbrăca forma încălcării unor drepturi fundamentele, cum ar fi dreptul la sănătate, dreptul la muncă, dreptul la educație, etc. 

Iar afectarea exercițiului unor astfel de drepturi, justificată exclusiv de existența unor creanțe bugetare izvorâte din amenzi contravenționale neachitate constituie o situație inacceptabilă. 

Faptul că o eventuală colectare a amezilor contravenționale, necontestate, s-a realizat și se realizează într-un grad scăzut de autoritățile abilitate, nu justifică instituirea unor mecanisme suplimentare, precum cel reglementat de O.U.G. nr. 7/2026, ci, mai curând, reclamă o modificare a procedurilor de lucru și de organizare a activității acestora din urmă.

În concluzie, prin raportare la modificările legislative prevăzute de actul normativ menționat, formularea unei plângeri contravenționale împotriva procesului verbal de contravenție constituie modalitatea cea mai accesibilă, prin care, conducătorul auto sancționat cu o amendă contravențională în baza O.U.G. nr. 195/2002, poate, cel puțin, temporiza aplicarea măsurii suspendării dreptului de a conduce autovehicule în situația neplății amenzii în termen de 90 de zile de la data comunicării/înmânării procesului verbal de contravenție.