Crăciun Fericit şi un An nou minunat!
Şi aşa cum v-am obişnuit, nu puteam termina anul 2012, fără a veni cu noutăţi:
DOSAR NR. l 8542/300/2012
ROMANIA
TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECTIA A V A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 2402R
Şedinta din Camera de Consiliu din data de 25.09.2012
Tribunalul constituit din:
PRESEDINTE - MARAŞOIU N1COLETA
JUDECATOR - FLORESCU ELISABETA
JUDECATOR - BAN MIORITA
GREF1ER - MATIC ANA-MARIA
Pe rol se afla solutionarea recursului civil formulat de recurenta F. E. impotriva încheierii din data de 25.05.2012, pronuntata in dosarul nr. 18542/300/2012, de Judecatoria Sectorului 2 Bucureşti, avand ca obiect “încuviintare executare silita".
La apelul nominal facut in şedinţa publică, a raspuns recurenta prin mandatar V.R.C., cu procura specială autentificată sub nr. 178/09.02.2012 de BNPA P.E. şi prin avocat Dumitrescu Andreea care depune la dosar imputernicire avocaţială seria AG nr. 47413.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de şedinta, dupa care
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau exceptii de invocat, tribunalul acorda cuvantul asupra probelor.
Recurenta prin avocat solicită incuviinţarea probei cu inscrisuri pe baza de borderou, reprezentand extrase din sistemul ECRIS, pe care le depune la dosar in copii certificate.
Tribunalul apreciind ca proba cu inscrisuri solicitata de recurenta prin avocat, este utila, pertinenta si concludenta, putand duce la dezlegarea pricinii, in temeiul dispozitiilor art. 167 Cod procedura civila, o încuviinţeaza şi o constata administrata la acest termen.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepţii de invocat, tribunalul acorda cuvantul asupra recursului formulat.
Recurenta, prin avocat solicita admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, casarea incheierii recurate şi rejudecand cauza pe fond, admiterea cererii de executare silita a Deciziei nr. 505/17.09.2009, emisa de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor. Arată ca instanta de fond nu s-a raportat în mod corect la dispozitiile art. 3 lit. h din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 şi la art. 19 din aceeaşi dispozitie legala conform careia deciziile emise de ANRP au valoarea unui titlu de creanţă şi sunt acte cu caracter administrativ.
Coroborand dispoziţiile legale de mai sus cu dispoziţiile art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004 care conferă tuturor actelor administrative caracter executoriu, putând fi investite cu formula executorie fara vreo formalitate, rezulta ca Decizia nr. 505/17.09.2012, emisa de ANRP are valoarea unui titlu executoriu şi poate fi executată silit. Prin respingerea cererii formulate de BEJA "Aequitas" s-au tncalcat aceste texte legale şi s-a împiedicat executerea silita a Deciziei nr.505/17.09.2009, fapt ce a prejudiciat recurenta care are o vârsta inaintata.Tribunalul reţine cauza spre solutionare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 Bucureşti, sub nr. 18542/300/2012, petentul
B.E.J.A. ,,Aequitas", urmare a cererii de executare formulate de creditorii F. E. prin mandatar V.R.C. impotriva debitoarei Autoritatea Naţionala pentru Restituirea Proprietatilor, a solicitat incuviinţarea executarii silite prin poprire a titlului executoriu reprezentat de Decizia nr. 505/17.09.2009 a Autoritaţii Nationale pentru Restituirea Proprietaţilor.
S-au ataşat copii de pe cererea de executare, titlul execuloriu, înscrisuri.
Prin incheierea pronuntata în Camera de Consiliu, la data de 25.05.2012, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a respins cererea, ca neintemeiată.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanţa a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 372 Cod procedură civila, executarea silita se va efectua numai in temeiul unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu, iar potrivit art.376 Cod procedură civilă, înscrisurile se investesc cu formula executorie pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege.
In conformitate cu prevederile art. 374' C.proc.civ., înscrisurile carora legea le recunoaşte caracterul de titlu executoriu sunt puse in executare fara investire cu formula executorie.
Decizia nr. 505/17.09.2009 a Autoritătii Nationale pentru Restituirea Proprietaţilor nu reprezinta un titlu executoriu in sensul legii.
Astfel, legea nu îi recunoaşte caracterul de titlu executoriu şi legea nu prevede anume ca acest inscris se investeste cu formula executorie pentru a deveni executoriu.
Dispozitiile legale prevad o alta cale, adminisirativa, de obţinere a despagubirilor acordate.
Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 230/2009, plata despagubirilor se dispune de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatiior - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, dispozitie de plata care se ia de catre A.N.R.P. pe baza hotărârii comisiei si a altor înscrisuri expres aratate de art. 18 din H.G. nr. 1120/2006, în acest sens sunt şi dispoziţiile art. 13 ind.1 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Prin urmare Decizia nr. 505/17.09.2009 a Autoritătii Nationale pentru Restituirea Proprietaţilor nu constituie titlul in baza caruia petentul poate solicita punerea in executare a obligatiei de plată, împotriva A.N.R.P., ci aceasta dispoziţie se executa prin dispozitia de plata a Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietaţilor. In caz de refuz, acesta poate face obiectul contenciosului administrative astfel cum rezulta şi din interpretarea art.8 alin. 5 din Legea nr. 290/2003.
Împotriva acestei sentinţe a formutat recurs F.E., în termen legal, solicitand modificarea încheierii atacate ca fiind netemeinică şi nelegala şi admiterea cererii de încuviinţare a executării silite a Deciziei nr. 505/17.09.2009, emisa de ANRP. In motivare, se arata ca în justificarea soluţiei pronunţate sunt invocate motive străine de natura pricinii. In acest sens, arata că în vederea emiterii Deciziei nr. 505/17.09.2009 a parcurs procedura prevazuta de Legea nr.10/2001, respectiv Legea nr. 247/2005. Or, instanţa de fond, cu totul eronat, retine ca in ceea ce o priveşte ar fi incidente dispoziţiile Legii nr. 290/2003 şi ale H.G. nr. 1120/2006. Mentioneaza ca actele normative amintite reglementeaza problematica acordarii de despagubiri sau compensatii pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord şi tinutul Herţa, ca urmare a starii de razboi.
Prin urmare, nu se regaseşte în situaţia descrisa de textele de lege citate de instanţa de fond şi acestea nu sunt aplicabile nici titlului executoriu in speta, respectiv Deciziei nr. 505/17.09.2009, act care intra sub incidenta Legii nr. 247/2005.
Prevederile art. 3 lit. h din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 consfiintesc fara posibilitate de tagada caracterul executoriu al deciziilor, reprezentând titlu de plata emise de ANRP.
Totodata, dispozitiile art. 19 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 pozitioneaza actele emise de ANRP, printre care şi titlurile de plata, in sfera actetor administrative. Legea nr. 554/2004, act normativ invocat de chiar instanta de fond, prin definitia data la art. 2 al. 1 lit. c. confera tururor actelor administrative caracter executoriu, finalitatea acestora reprezentand-o organizarea executarii legii sau executarea in concret a legii.
Se mai arata ca motivele invocate de instanta de fond in soluţionarea cauzei au caracter contradictoriu. Pe de o parte, din considerente reiese ca prima instanţă recunoaşte caracterul administrativ (şi deci şi executoriu) al Deciziei nr. 505/17.09.2009, pe de alta parte, deşi instanta de fond confirma natura executorie a actului ce a determinat executarea silita, aceasta constata imposibilitatea executarii silite a acestuia.
In drept işi intemeiaza cererea pe dispozitiile art. 304 indice 1 Cod procedura civila, raportat si la art. 373 indice 1 al. 5 Cod procedura civila.
Potrivit art. 372 Cod procedură civilă, executarea silită se va etectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori unui alt înscris care, potrivit legii, constitute titlu executoriu.
Instanţa de fond a dispus respingerea cererii de încuviinţare a executării silite, reţinând că Decizia nr. 505/17.09.2009 a Autoritătii Nationale pentru Restituirea Proprietaţilor nu constitue titlul în baza caruia petentul poate solicita punerea în executare a obligaţiei de plată împotriva A.N.R.P., ci aceasta hotarare se executa prin dispozitia de plata a Autoritarii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, facandu-se în cuprinsul considerentelor referiri la Legea nr. 230/2009.
In primul rând, Tribunalul reţine ca în cuprinsul deciziei a cărei încuviinţare a executarii silite se solicită, nu rezulta ca în speta ar fi aplicabile dispoziţiile Legii nr. 230/2009, astfel că aceste motive retinute de catre instanta de fond sunt straine de natura pricinii.
Cu privire la natura juridica a Deciziei nr. 505/17.09.2009 emisă de ANRP, Tribunalul apreciază ca aceasta este un act administrativ – chiar în cuprinsul acesteia menţionandu-se că poate fi atacată în condiţiile Legii contenciosului administrativ.
Potrivit art. 2 lit. c din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executării in concret a legii, care da naştere, modifica sau stinge raporturi juridice.
Ca o consecinţa a fortei juridice a actelor administrative şi ca o particularitate a acestora, regasim regula executarii din oficiu a actelor administrative. Pentru a se putea face apel la forta de constrangere a statului, trebuie ca un act juridic sa fie executoriu, ceea ce impune investirea cu formula executorie.
În cazul actelor administrative o asemenea operaţiune nu se mai impune, pentru ca actul însuşi este titlu executoriu.
Totodata, Tribunalul reţine că este îndeplinita şi condiţia existentei unei creante certe, lichide şi exigibile, titlul de plata fiind emis în data de 17.09.2009, exigibilitatea celei de-a doua tranşe fiind stabilita de lege, respectiv art 3 lit. h din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 (a doua tranşă urmand a se achita în maxim doi ani calculaţi de la data emiterii titlului de plată).
Avand în vedere aceste considerente, Tribunalul reţine că în mod greşit prima instantă a apreciat ca Decizia nr. 505/17.09.2009 emisa de ANRP nu constituie titlu executoriu şi, in consecinta, nu poate fi pusa în executare, motiv pentru care, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat impotriva încheierii de şedinţă din 25.05.2012, pronuntata de Judecatoria sectorului 2 Bucureşti în Dosarul nr. 18542/300/2012, va modifica în tot încheierea recurată în sensul că va admite cererea şi va încuviinţa executarea silită a debitoarei în temeiul titlului executoriu reprezentat de Decizia nr. 505/17.09.2009 emisa de ANRP, în circumscripţia teritorială a Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Modifica in tot incheierea recurata în sensul ca:
Admite cererea de încuviintare a executarii silite formulată de creditoarea F. E. in contradictoriu cu Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor.
Încuviinţează executarea silita a debitoarei in temeiul titlului executoriu reprezentat de Decizia nr. 505/17.09.2009 emisă de ANRP, în circumscripţia teritorială a Judecătoriei sectorului 2 Bucuresti.
Pronuntata in sedinţa publica, astazi, 25.09.2012.
PREŞEDINTE
JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Mihaela Mărăşoiu Elisabeta Florescu Ban Mioriţa
GREFIER
Matic
Ana Maria