Liber la restituirea timbrului de mediu!

 
Tinând cont de faptul că obligaţia de achitare a timbrului de mediu instituită prin O.U.G.nr. 9/2013 comportă acceaşi natură a taxelor stabilite de legislaţia anterioară (taxă pe poluare, taxă pentru emisiile poluante, taxă specială, etc), taxe declarate contrare prevederilor art. 110 din TFUE, sancţionarea acestuia de către Curtea Europeană de Justiţie a fost numai o chestiune de timp.

Astfel, la data de 09.06.2016, în cauza C-186/2014, sesizată fiind cu cerere de pronunţare a unei hotărâri preliminare asupra concordanţei dintre O.U.G.nr.9/2013 şi conţinutul art. 110 din TFUE, instanţa susmenţionată a statuat următoarele:

" Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că: 

– nu se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe autovehicule care se aplică autovehiculelor rulate importate cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru și autovehiculelor deja înmatriculate în statul membru respectiv cu ocazia primei transcrieri în același stat a dreptului de proprietate asupra acestora din urmă; 

– se opune ca statul membru respectiv să scutească de această taxă autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii." 

 Ceea ce prezintă interes este cea de a doua apreciere a Curţii care izvorăşte din regimul fiscal diferit aplicabil proprietarilor de autovehicule la prima înmatriculare în România sau la prima transcriere care sunt obligaţi la achitarea timbrului de mediu şi proprietarilor de autovehicule care au achitat deja taxă specială, taxa pe poluare, sau taxa pentru emisiile poluante, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării şi care sunt scutiţi de la plata unei noi taxe (conform art. 4 din O.U.G. nr. 9/2013). 

Raţionamentul expus de Curte este susţinut de faptul că valoarea timbrului de mediu (care condiţionează înmatricularea sau transcrierea autovechiculelor) este net superioară valorii reziduale în ipoteza achitării taxelor anterioare, ceea ce generează un preţ de vânzare diferit al autovehiculelor pentru care se plăteşte timbru de mediu faţă de cele pentru care s-a achitat taxă specială, taxa pe poluare  sau taxa pentru emisiile poluante.

Or aplicarea unui regim fiscal diferit unor categorii de vehicule de acelaşi tip, care au aceleaşi caracteristici şi aceeaşi uzură  încalcă prevederile art. 110 al TFUE.

Acest aspect, alături de faptul că obligaţia achitării timbrului de mediu comportă aceleaşi caracteristici cu taxele anterioare, declarate contrare tratatului susmenţionat, au determinat Curtea Europeană de Justiţie să sancţioneze O.U.G. nr.9/2013 în sensul că art. 110 al TFUE se opune ca statul membru respectiv să scutească de la obligaţia sus menţionată autovehiculele deja înmatriculate pentru care a fost plătită, dar nu a fost restituită o taxă în vigoare anterior declarată incompatibilă cu dreptul Uniunii.

Astfel, hotărârea pronunţată deschide calea formulării unor noi cereri în vederea restituirii timbrului de mediu.

Noutăţi în materia taxei de primă înmatriculare, taxei de poluare/pe emisiile poluante şi a timbrului de mediu

Este de notorietate faptul că obligativitatea achitării unei taxe la înmatricularea unei anumite categorii de autovehicule eludează prevederile art. 28 din Tratatul CE, text legal care incriminează orice măsură de natură să constituie un obstacol în calea schimburilor intracomunitare.
Acest raţionament a condus la cenzurarea repetată a legislaţiei naţionale în materie de către Curtea Europeană de Justiţie, cu consecinţa unei succesiuni notabile de acte normative în domeniu: vechiul Cod Fiscal, O.U.G. nr. 50/2008 cu multiplele sale modificări, Legea nr. 9/2012 şi actualmente, O.U.G. nr. 9/2013.
Aşadar, în prezent problematica achitării unei taxe la înmatricularea unui autovehicul este reglementată de O.U.G. nr. 9/2013, obligaţia fiind prezentată sub forma timbrului de mediu, care se va plăti în următoarele situaţii:
" a) cu ocazia înscrierii în evidenţele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România şi atribuirea unui certificat de înmatriculare şi a numărului de înmatriculare;
b) la reintroducerea în parcul auto naţional a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto naţional, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7;
c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat şi pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării;
d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
e) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a emis decizie de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, în conformitate cu prevederile art.12."
În contextul în care Curtea Europeană de Justiţie stabilise fără posibilitate de tăgadă că obligaţia de a achita taxă de primă înmatriculare, de poluare sau pe emisiile poluante încalcă prevederile Tratatului CE, în anul 2013, leguitorul a "simţit nevoia" "să armonizeze" legislaţia naţională cu normele tratatului susmenţionat, redefinind impozitul amintit sub forma timbrului de mediu reglementat de O.U.G. nr. 9/2013.
Deşi această nouă taxă se doreşte a respecta Tratatul CE, din analiza O.U.G. nr. 9/2013 observăm că timbrul de mediu comportă conţinutul aceloraşi taxe de poluare, înmatriculare, etc reglementate de legislaţia anterioară şi considerate a fi ilegale.
Dovada o constituie faptul că la nivelul practicii instanţelor de judecată deja au fost admise acţiuni prin care s-au restituit sumele achitate cu titlu de timbru de mediu, sau, mai mult decât atât, s-a dispus obligarea Instituţiei Prefectului la înmatricularea autovehiculului fără plata acestei taxe.
Prin urmare, cei care doresc să obţină restituirea sumelor de bani reprezentând timbru de mediu, pot încerca să solicite restituirea acestuia, demersul putându-se solda cu succes.
Totodată, în aplicarea aceleiaşi O.U.G. nr. 9/2013, sunt de interes modificările pe care aceasta le-a suferit prin O.G. nr. 40/2015, act normativ publicat în Monitorul Oficial în septembrie 2015.
Astfel, O.G. nr. 40/2015 a modificat art. 12 al O.U.G. nr. 9/2013 stabilind că persoanele care au achitat taxă specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule pot solicita restituirea acestor sume în termenul de prescripţie prevăzut de O.G. nr. 92/2003.
Prin urmare, reţinând prevederile textului de lege menţionat, orice contribuabil care a achitat una dintre taxele enunţate mai sus (însă nu şi cei care au achitat timbru de mediu) pot cere restituirea taxelor achitate prin formularea unei cereri către organul fiscal competent, cerere care va fi soluţionată printr-o decizie.
Această decizie va putea fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare, iar deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor vor putea fi atacate pe calea contenciosului administrativ fiscal.
Bineînţeles că procedura susmenţionată nu înlătură dreptul contribuabilului de a renunţa la contestaţia administrativă şi de a sesiza instanţa de judecată competentă.
Sumele reprezentând taxele achitate şi dobânzile legale se vor achita pe durata a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.
Este importat de menţionat şi că dreptul contribuabililor de a cere restituirea taxelor susmenţionate se naşte la data intrării în vigoare a O.G. nr. 40/2015, indiferent de data la care a fost achitată taxa, actul normativ amintit având efectul de a repune în termenul de prescripţie de 5 ani toţi contribuabilii interesaţi.

Tribunalul Arges. Restituire taxă de poluare percepută în baza O.U.G. nr. 50/2008

Dosar nr. 8***/109/2013

                                                                   ROMANIA

                                                         TRIBUNALUL ARGES

                                                             SECTIA CIVILA

                                                  SENTINTA CIVILA Nr. 994/2014

                                                  Sedinta publica de la 14 Aprilie 2014

                                                  Completul compus din: 

                                                  Alina Mateescu PRESEDINTE 

                                                  Grefier Gabriela Georgescu 

S-a luat in examinare pentru solutionare in prima instanta actiunea civila formulata de reclamanta C. M. in contradictoriu cu paratele DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE PLOIESTI si ADMINISTRATIA FONDULUI PENTRU MEDIU, avand ca obiect ,,pretentii".

La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile.

Procedura legal indeplinita fara citarea partilor.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza ca dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 09 Aprilie 2014, sustinerile partilor fiind consemnate in cuprinsul incheierii de sedinta din acea data si care fac parte integranta din prezenta decizie.

                                                         TRIBUNALUL 

Constata ca la data de 30.12.2013 a fost inregistrata pe rol cererea formulata de reclamanta C.M. in contradictoriu cu paratii MINISTERUL FTNATELOR PUBLICE - PRIN ADMINISTRATIA FINATELOR PUBLICE ARGES, ADMINISTRATIA FONDULUI PENTRU MEDIU, prin care s-a solicitat restituirea sumei de 3232 lei, reprezentand taxa pe poluare pentru autovehicule, intrucat este nelegala.

In sustinerea actiunii s-a aratat ca reclamanta a achizitionat autovehiculul Opel Astra, iar pentru inmatricularea in Romania a fost nevoita sa achite taxa de poluare in cuantum de 3232 lei.

Aceasta taxa este lipsita de suport legal, fiind contrara art.90 din TCE (devenit art. 110 TUE), dispozitii obligatorii si Romaniei, ca si stat mcmbru UE.

Parata DGRFP Ploiesti, pentru AJFP Arges, a formulat intampinare, invocand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. Pe fond, s-a solicitat respingerea actiunii, ca neintemeiata.

Analizand, cu prioritate, exceptia invocata, conform art.248 C.pr.civ., instanta constata ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a DGRFP Ploiesti, reprezentand AJFP Arges, nu este intemeiata. Potrivit art. 1 din OUG 50/2008, taxa de poluare constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu si se gestioneaza de Administratia Fondului pentru Mediu, insa calculul si colectarea ei sunt atributii ale autoritatii fiscale teritoriale in a carei evidenta este inregistrat contribuabilul ca platitor de impozite si taxe (art. 5 din acelasi act normativ). Or, aceste prevederi legaie confera legitimare procesuala pasiva organului fiscal in cererea de restituire intemeiata pe prevederile art.21 alin.4 din O.G. nr.92/2003, acesta avand totodata actiune in garantie sau in regres impotriva autoritatii care gestioneaza respectiva taxa. In plus, potrivit art. 5 alin.l din acelasi act normativ, taxa se calculeaza de autoritatea fiscala competenta, astfel ca AFP care intocmeste deciziile de calcul a taxei, are la randul sau calitate procesuala pasiva, ca emitent al actelor fiscale.

Pe fondul cererii de chemare in judecata, tribunalul retine: din actele si probele dosarului rezulta ca reclamanta C. M. a intrat in proprietatea autovehiculului Opel Astra, nr. identificare…………………., achizitionat din Franta si inmatriculat in acest stat . Prin decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr…… /05.09.2008 emisa de AFP ………,i s-a pus in vedere reclamantei sa achite suma de 3232 lei, cu titlu de taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, suma achitata la data de 12.09.2008.

O.U.G. nr.50/2008 a instituit taxa de poluare pentru autovehiculele din categoriile M1-M3 si N1-N3, astfel cum acestea sunt definite in Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr.211/2003. Obligatia de plata a taxei de poluare intervine cu ocazia primei inmatriculari a unui autovehicul in Romania (art.4 lit. a) fara ca textul sa faca distinctia intre autoturismele produse in Romania si cele provenite din afara acesteia (noi sau second hand).O.U.G. nr.50/2008 a intrat in vigoare incepand cu data de 01 iulie 2008 (art. 14 alin.l) sj ca atare, taxa de poluare este datorata numai pentru autoturismele pentru care se face prima inmatriculare in Romania, fara ca aceasta taxa sa fie datorata si pentru cele deja aflate in circulate si inmatriculate in tara. Prin O.U.G. nr.208/2008 s-a dispus ca autovehiculele a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2000 cmc si care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania sau in alte state membre ale U.E. incepand cu data de 15 decembrie 2008, se excepteaza de la obligatia de plata a taxei de poluare pana la data de 31 decembrie 2009, inclusiv. Prevederile O.U.G, nr.208/2008 au fost abrogate prin O.U.G. nr.218/2008 privind modificarea O.U.G. nr.50/2008 pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. Conform art. III alin.l autovehiculele Ml, cu norma de poluare Euro 4 a caror capacitate cilindrica nu depaseste 2000 cmc. precum si toate autovehiculele Nl cu norma de poluare Euro 4, care se inmatriculeaza pentru prima data in Romania, sau in alte state membre U.E., in perioada 15 decembrie 2008 - 31 decembrie 2009 inclusiv, se excepteaza de la obligatia de plata a taxei de poluare, stabilita de O.U.G. nr.50/2008.

Reglementarile legale mentionate creeaza asadar, un tratament fiscal diferentiat intre autoturismele noi si cele vechi, inmatriculate in Romania, dupa intrarea in vigoare a O.U.G. nr.50/2008. Dispozitiile art.90 din T.C.E. (art.110 din T.U.E.) interzic discriminarea fiscala intre produsele importate si cele provenind din piata interna si care sunt de natura similara, intrucat , “in niciun stat membru nu aplica direct sau indirect produselor altor state, impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica direct sau indirect produselor nationale similare".

Or, prin hotararea din data de 7 aprilie 2011 pronuntata in cauza TATU (C-402/09), Curtea de Justitie a Uniunii Europene a retinut ca taxa pe poluare instituita prin O.U.G. nr.50/2008 incalca dispozitiile art.110 din TFUE, in conditiile in care discrimineaza autovehiculele introduse in tara fata de cele aflate deja pe piata nationala, care nu au fost supuse taxei pe poluare.

Curtea de Justitie a retinut ca art.110 TFUE trebuie interpretat in sensul ca se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor inmatriculari in acest stat membru, daca regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit incat descurajeaza punerea in circulatie, in statul membru mentionat, a unor vehiculc de ocazie cumparate in alte state membre, fara insa a descuraja cumpararea unor vehicule de ocazie avand aceeasi vechime si aceeasi uzura de pe piata nationala.

Citand jurisprudenta din cauzele Comisia/Danemarca, C-47/88, Rec., p. 1-4509, punctul 9, Brzezinski, punctul 27 si Kalinchev, C-2/09, nepublicata inca in Repertoriu, punctul 37, Curtea de Justice a retinut (par.34, 35) ca articolul are drept obiectiv asigurarea liberei circulatii a marfurilor intre statele membre conditii normale de concurenta. Acesta vizeaza eliminarea oricarei forme de protectic care poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii fafa de produsele provenind din alte state membre. In acest sens, primul paragraf al articolului interzice fiecarui stat membru sa aplice produselor celorlalte state membre impozite interne mai mari decat cele care se aplica produselor nationale similare. Aceste dispozitii ale tratatului vizeaza garantarea neutralitatii depline a impozitelor interne fata de concurenta dintre produsele care se afla deja pe piata interna si produsele din import (Hotararea Comisia/Danemarca, punctele 8 si 9, precum si Hotararea din 29 aprilie 2004, Weigel, C-3 87/01, Rec., p. 1-4981, punctul 66).

Retinand ca, chiar daca nu sunt intrunite conditiile unei discriminari directe, un impozit intern poate fi indirect discriminatoriu din cauza efectelor sale (Hotararea Nadasdi si Nemeth. punctul 47), Curtea de Justice a aratat ca, pentru a verifica daca o taxa precum cea in cauza in actiunea principala creeaza o discriminare indirecta intre autovehiculele de ocazie importate si autovehiculele de ocazie similare prezente deja pe teritoriul national, este necesar sa se examineze mai intai daca aceasta taxa este neutra fata de concurenta dintre vehiculele de ocazie importate si vehiculele de ocazie similare care au fost inmatriculate anterior pe teritoriul national si au fost supuse, cu ocazia acelei inmatriculari, taxei prevazute de OUG nr. 50/2008.

Examinand neutralitatea aceleiasi taxe intre vehiculele de ocazie importate si vehiculele de ocazie similare care au fost inmatriculate pe teritoriul national anterior intrarii in vigoare a OUG nr. 50/2008, Curtea de Justitie a retinut, ca reglementarea in discutie are ca efect faptul ca vehiculele de ocazie importate si caracterizate printr-o vechime si o uzura importante sunt supuse, in pofida aplicarii unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a tine seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piata, in timp ce vehiculele similare puse in vanzare pe piata nationala a vehiculelor de ocazie nu sunt in niciun fel grevate de o astfel de sarcina fiscalfa. Totodata s-a retinut ca nu se poate contesta ca OUG nr.50/2008 are ca efect descurajarea importarii si punerii in circulatie in Romania a unor vehicule de ocazie cumparate in alte state membre (Paragraful 58 al hotararii).

In acelasi sens, la data de 7 iulie 2011, Curtea de Justitie a Uniunii Europene s-a pronuntat in Cauza C-263/10, lulian Nisipeanu impotriva Directiei Generale a Finantelor Publice Gorj, Administratia Finan|elor Publice Targu Carbunesti si Administratia Fondului pentru Mediu, asupra interpretarii aceluiasi art. 110 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. Prin aceasta hotarare, Curtea a reluat considerentele expuse in Hotararea Tatu, retinand in paragraful 27 ca toate modificarile succesive aduse Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2008 prin Ordonanta de urgenta a Guveniului nr. 208/2008, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 218/2008, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 7/2009 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 117/2009 mentin un regim de impozitare care descurajeaza inmatricularea in Romania a unor autovehicule de ocazie cumparate din alte state membre si care se caracterizeaza printr-o uzura si o vechime importante, in timp ce vehiculele similare puse in vanzare pe piata nationala a vehiculelor de ocazie nu sunt in niciun fel grevate de o astfel de sarcina fiscala. S-a conchis in sensul ca reglementarea nationala are ca efect descurajarea importarii si punerii in circulatie in Romania a unor autovehicule de ocazie cumparate din alte state membre si prin aceasta contravine art. 110 al Tratatului privind functionarea Uniunii Europene.

In aceste conditii, instanta apreciaza ca obligarea reclamantei la plata taxei de poluare impusa de OUG nr.50/2008, pentru inmatricularea in Romania a autovehicului deja inmatriculat intr-un alt stat membru UE, este contrara normelor comunitare si lipsita de suport legal, iar actul administrativ fiscal prin care s-a calculate aceasta taxa este nelegal. Pe cale de consecinta, incasarea sumei reprezentand taxa de poluare, nu este justificata, neexistand temei legal, impunandu-se restituirea ei de catre parata, in conformitate cu disp. art.l17 C.pr.civ.

In temeiul art.art.117 alin.1 lit.d din C.pr.fisc, raportat la art. 110 THE si art. 148 din Constitutia Romaniei,va admite actiunea formulata, in sensul ca va obliga paratele sa restituie reclamantei suma de 3232 lei, in conditiile art.l 17 C.pr.fisc.

In ceea ce priveste cererea de obligare a paratelor la plata dobanzii legale, instanta retine ca prin Hotararea din 18 aprilie 2013 a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, cauza C-565/11, avand ca obiect o cerere de decizie preliminara formulata in temeiul articolului 267 TFUE de Tribunalul Sibiu (Romania), s-a declarat ca dreptul Uniunii trebuie interpretat in sensul ca se opune unui regim national, precum cel in discutie in litigiul principal, care limiteaza dobanzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu incalcarea dreptului Uniunii la cele care curg incepand din ziua care urmeaza datei formularii cererii de restituire a acestei taxe.

Prin urmare, urmeaza ca paratele sa fie obligate si la plata dobanzii legale calculata incepand cu data incasarii nelegale a sumei reprezentand taxa de poluare, data la care a avut loc punerea de drept in intarziere, si pana la restituirea integrala a sumei.

In temeiul art.453 C.pr.civ., paratele vor achita reclamantei cheltuielile de judecata avansate in cauza.

                                                  PENTRU ACESTE MOTIVE,

                                                      IN NUMELE LEGII

                                                           HOTARASTE

Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a DGRFP Ploiesti, ca neintemeiata.

Admite cererea formulata dc reclamanta C.M., domiciliata in …………jud.Arges., in contradictoriu cu paratele DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE PLOIESTI, cu sediul procesual ales in Pitesti, Bd. Republicii nr.118, jud. Arges, la Administratia Judeteana a Finantelor Publice Arges, si ADMINISTRATIA FONDULUI PENTRU MEDIU, cu sediul in Bucuresti, str.Splaiul Independentei, nr.294, corp A ,sector 6.

Obliga paratele sa restituie reclamantei suma de 3232 lei si dobanda legala aferenta, calculata incepand cu data incasarii si pana la data restituirii integrale .

Obliga paratele la plata catre reclamanta a sumei de 300 lei, chelttiieli de judecata.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare, la Curtea de Apel Pitesti. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Arges.

Pronuntata in sedinta publica, azi, 14.04.2014,

Mai poate fi solicitată taxa de primă înmatriculare?

Obligaţia achitării de către posesorii de automobile second hand sau importate din străinătate a unei taxe către bugetul de stat la înmatricularea autovehicului în România a fost cenzurată de nenumărate ori de către instanţele de judecată, cu consecinţa obligării instituţiilor statului la restituirea sumelor plătite de către contribuabili, considerându-se că perceperea unui astfel de impozit contravine prevederilor art. 110 din T.F.U.E. 

Cronologic, această taxă bugetară a fost reglementată de următoarele texte de lege: art. 214 1 ind.1 şi ind.3 din Legea nr. 571/2003, O.U.G. nr. 80/2008 cu modificările ulterioare, Legea nr. 9/2012 şi O.U.G. nr. 9/2013. 

Excesul de reglementări din materie a fost determinat de soluţiile pronunţate de instanţele de judecată în domeniu, care sesizate fiind de către contribuabili, au constatat că perceperea unor astfel de taxe are caracter ilegal, dispunând restituirea sumelor către plătitori.

În acest context, din dorinţa de a înlătura posibilitatea formulării unor astfel de acţiuni în justiţie de către persoanele interesate, legiuitorul a modificat de mai multe ori legislaţia.

S-au adus însă numai modificări empirice care vizează titulatura acestei taxe sau  modalitatea ei de calcul şi nu schimbări esenţiale.

Astfel, fie că vorbim de taxa pe poluare sau de timbrul de mediu, obligaţia achitării unui astfel de impozit, astfel cum aceasta este reglementată chiar şi în prezent, este în continuare contrară prevederilor art. 110 din T.F.U.E. 

Prin urmare, apreciem că şi în prezent acţiunile care au ca obiect restituirea unei astfel de taxe pot fi admisibile.

În ceea ce priveşte, restituirea efectivă a sumelor de bani de către stat, justiţiabilii trebuie să se înarmeze cu răbdare, pentru că, prin art. XV al O.U.G. nr. 8/2014 s-a stabilit că plata acestor sume cât şi a dobânzilor legale la aceste sume se va realiza "pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora."