luni, 26 februarie 2024

Efectele Deciziei I.C.C.J. nr. 16/2023 în materia plângerilor contravenționale





În contextul în care majoritatea justițiabililor s-a confruntat cel puțin o dată în viață cu o amendă contravențională, unul dintre cele mai frecvente tipuri de acțiuni întâlnite la nivelul instanțelor de judecată este reprezentat de cel al plângerilor contravenționale.
Sediul materiei de drept care reglementează contestarea proceselor verbale de contravenție se regăsește în dispozițiile art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în conformitate cu care, acest demers se realizează în termen de 15 zile de la comunicarea/înmânarea documentelor menționate.
Prevederile citate instituie, așadar, un termen de decădere înlăuntrul căruia contravenientul nemulțumit de sancțiunea aplicată are posibilitatea contestării acesteia, depășirea intervalului imperativ de 15 zile conducând la respingerea plângerii ca tardivă. 
O chestiune care a pus probleme deosebite atât instanțelor de judecată investite cu soluționarea unor astfel de cereri cât și justițiabililor a fost dacă plângerea formulată în termenul legal de 15 zile mai poate fi motivată până la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, în conformitate cu norma generală de drept instituită de  art. 204 C.P.C. 


luni, 22 ianuarie 2024

Noi reglementări în materia ordinului de protecție


Anul 2023 a adus modificări importante în materia legislației aplicabile în domeniul ordinelor de protecție, modificări destinate a asigura o ocrotire suplimentară victimelor faptelor de violență în familie.
Astfel, necesitarea existenței unei proceduri cât mai suple și cât mai rapide cu privire la emiterea ordinului de protecție a creat premisele ca încă din anul 2018, legiuitorul să completeze Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, în sensul introducerii ordinului de protecție provizoriu, emis pentru o perioadă de 5 zile, direct de către polițiștii sesizați, care constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea victimei  să fie pusă în pericol printr-un act de violență domestică.
În situația confirmării ordinului provizoriu de protecție în termen de 48 de ore de la data emiterii, de către parchetul de pe lângă judecătoria în a cărei rază teritorială a fost emis, acesta va fi de îndată înaintat instanței menționate, însoțit de o cerere pentru emiterea ordinului de protecție prevăzut de art. 23 și urm.din Legea nr. 217/2003. 
Altfel spus, legislația consacrată a consfințit două etape în procedura reglementată de actul normativ citat, respectiv o primă fază, pe parcursul căreia intervine ordinul de protecție provizoriu, cu o durată de 5 zile, emis de organele de poliție și confirmat de parchet și cea care se desfășoară la nivelul instanței de judecată, în ipoteza în care aceasta este sesizată de procurorul care a confirmat ordinul provizoriu sau direct de către victimă, cu finalitatea emiterii unui ordin de protecție care, într-o variantă inițială a Legii nr. 217/2003, avea o durată de cel mult 6 luni.  
Însă numărul în continuă creștere a faptelor de violență domestică reclamă revizuirea continuă a legislației incidente în materia combaterii violenței în familie, ceea ce a condus și la modificarea unor prevederi legale aplicabile instituției ordinului de protecție, printre care și cele referitoare la durata acestuia.
Indiscutabil, necesitatea revizuirii duratei maxime pentru care putea fi obținut ordinul de protecție a fost determinată de faptul că, cel puțin în situația producerii de fapte de violență familială cu caracter repetat, termenul de 6 luni este mult prea scurt.
Aceasta deoarece, un astfel de interval nici nu asigură victimei faptelor de violență o protecție suficientă împotriva agresorului, și, mai mult, condiționează accesul celei dintâi la protecție din partea organelor abilitate de reluarea procedurii de emitere a ordinului de protecție, ceea ce presupune timp și eforturi suplimentare.
În acest context, prin Legea nr. 240/2023 a fost modificat art. 39 din Legea nr. 217/2003, stabilindu-se o durată a ordinului de protecție de cel mult 12 luni de la data emiterii acestuia.
Așadar, începând cu data intervenirii Legii nr. 240/2023, (adică 20.07.2023), durata maximă a ordinului de protecție emis de instanța de judecată va putea fi și de 12 luni, și nu de cel mult 6 luni, astfel cum era statuat de varianta inițială a Legii nr. 217/2003.
Este dincolo de orice posibilitate de tăgadă că o astfel de măsură sporește gradul de  ocrotire a victimelor faptelor de violență în familie, constituind totodată un instrument important în combaterea și descurajarea producerii acestora.
Prelungirea duratei ordinului de protecție de la 6 luni la 12 luni vine în contextul în care, prin Legea nr. 114/2023, în scopul combaterii faptelor de violență economică împotriva minorilor, fusese modificat art. 38 (1) din Legea nr.217/2003, în sensul completării acestuia cu o nouă literă, respectiv k), în conformitate cu care, prin intermediul ordinului de protecție se poate dispune și:  "interdicția pentru agresor de a încasa alocația de stat pentru copii și încuviințarea încasării acesteia de către părintele/persoana căruia/căreia i s-a încredințat copilul spre creștere și educare sau la care s-a stabilit reședința acestuia."
O astfel de modificare a fost și ea binevenită, reținând realitatea evidentă că minorii constituie categoria cea mai vulnerabilă pe fundalul producerii faptelor de violență domestică, fiind necesare mijloace legale suplimentare care să permită o ocrotire eficientă a acestora. 

miercuri, 8 noiembrie 2023

Se suspendă plata titlurilor de plată emise de către A.N.R.P. și emiterea de noi titluri de plată până în data de 01.04.2024!!


Pe fundalul "preocupării" Guvernului pentru reducerea cheltuielilor bugetare, era de așteptat că nu vor scăpa din avalanșa măsurilor luate nici beneficiarii despăgubirilor prevăzute de Legea nr.165/2013, în pofida faptului că  durata procedurii de restituire, grefată pe lipsa de cooperare a instituțiilor implicate, a condus la lipsirea acestora de o justă reparație pentru pierderea exercițiului dreptului de proprietate, timp de zeci de ani de zile. 
Astfel, prin O.U.G. nr. 90/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 979 din 27 octombrie 2023, Guvernul a decis suspendarea plății titlurilor de plată emise de către A.N.R.P. și a emiterii de noi titluri de plată până în data de 01.04.2024.
Concret, art. V al actului normativ menționat prevede
" (1) Prin derogare de la prevederile art. 31 şi art. 41 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, plata sumelor stabilite prin titlurile de plată emise de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, până la data de 31 octombrie 2023 şi neachitate de Ministerul Finanţelor, se efectuează începând cu 1 aprilie 2024
(2) În perioada 1 noiembrie 2023 - 31 martie 2024, se suspendă emiterea de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a titlurilor de plată realizată în baza dispoziţiilor Legii nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi respectiv ale Legii nr. 164/2014, cu modificările ulterioare."
Aparent, urmare a actului normativ menționat, până în 01.04.2024, persoanele pe numele cărora au fost emise titluri de plată de către A.N.R.P. anterior datei de 31.10.2023 și care nu au fost plătite până la acel moment dar și persoanele pe numele cărora urma a se emite noi titluri de plată sunt lipsite de orice pârghie legală în vederea constrângerii instituțiilor abilitate la îndeplinirea acestor obligații. 
Totuși, ținând cont de faptul că sub imperiul fostei reglementări (Legea nr.247/2005), demersul aproximativ similar de suspendare a emiterii titlurilor de despăgubire și a plății despăgubirilor a stopat procesul de soluționare a dosarelor de despăgubire pentru mai mulți ani, o posibilitate de acțiune a persoanelor îndreptățite ar fi formularea de acțiuni în instanță împotriva A.N.R.P./Ministerului de Finanțe cu invocarea excepției de neconstituționalitate a art. V din O.U.G. nr. 90/2023.
Deși prin prisma blocajelor existente la nivelul instanțelor de judecată, un atare de proces ar părea lipsit de eficiență, apreciem că existența unui număr mare de astfel de litigii, alături de sesizarea diferitelor instituții cu atribuții în materia protecției drepturilor omului, ar exercita o oarecare presiune asupra executivului, cu finalitatea menținerii unor astfel de măsuri pentru un interval de timp cât mai scurt sau, de ce nu, chiar a înlăturării acestora. 
Indiferent de demersurile pentru care vor opta justițiabilii, în mod cert, măsurile luate de Guvern vor aduce din nou România în fața C.E.D.O., cu consecința primirii unei noi conndamnări pentru încălcarea dreptului la proprietate privată.
Mai jos poate fi consultat textul O.U.G. nr. 90.2023 integral