Recursuri în materia clauzelor abuzive inadmisibile!

Dispozițiile art. XVIII al. (2) al Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 impuneau un prag valoric de 1 000 000 RON până la care hotărârile pronunțate în soluționarea acțiunilor și cererilor în bani erau excluse de la calea de atac a recursului. 

 Prin Decizia C.C.R. nr. 369/2017, analizându-se constituționalitatea textului legal menționat, s-a constatat că sintagma „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv” cuprinsă în art.XVIII alin.(2) din Legea nr.2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă este neconstituțională". 

Cu alte cuvinte, prin decizia menționată Curtea Constituțională a eliminat pragul valoric sub care hotărârile pronunțate în  soluționarea acțiunilor și cererilor în bani erau exceptate de la calea de atac a recursului, urmând ca și în aceste litigii să se parcurgă trei grade de jurisdicție, respectiv fond, apel, recurs.

Decizia nr. 369/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 20.07.2017, după această dată urmând un val de recursuri în diferite cauze soluționate deja prin apel, indiferent de data la care acestea fuseseră înregistrate pe rolul instanțelor de judecată, inclusiv în materia clauzelor abuzive.

Astfel, instanțele de judecată s-au pomenit peste noapte cu sute de recursuri mai mult sau mai puțin admisibile care au generat o practică destul de diferențiată.

În acest context, în data de 12.06.2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat chestiunea expusă, pronunțând Hotărârea nr.52 în dezlegarea unor chestiuni de drept, în Dosarul nr. 866/1/2018 și stabilind că:

"În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituția României, efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătorești pronunțate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017)."

Altfel spus, Decizia nr.369/2017, respectiv posibilitatea exercitării căii de atac a recursului se va aplica doar hotărârilor pronunțate în cereri și acțiuni care au fost înregistrate pe rolul instanțelor de judecată după publicarea în Monitorul oficial a deciziei menționate (20.07.2017).

Toate recursurile declarate împotriva unor hotărâri pronunțate în cauze deja aflate pe rolul instanțelor de judecată la data sus-menționată vor fi declarate ca inadmisibile.

Este de prisos să menționăm că din moment ce textele legale respective vizează litigiile evaluabile în bani, acestea se vor aplica și în materia clauzelor abuzive. 

Noi modificări legislative în materie funciară!

În data de 06.08.2018 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 231/2018, act normativ care aduce modificări de interes în materie funciară.

Astfel, actul normativ citat instituie posibilitatea formulării de cereri de constituire/reconstituire a dreptului de proprietate de către persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr.231/2018, în termen de 120 de zile de la data intrării acesteia în vigoare.

Conform art. 1 pct. 2 și 4 din actul normativ citat, persoanele care pot beneficia de posibilitatea formulării de cereri de constituire/reconstituire a dreptului de proprietate sunt:

- deținătorii terenurilor situate în intravilanul localităților, aferente construcțiilor edificate de către fostele cooperative de producție, fostele asociații economice intercooperatiste și fostele cooperative de consum, persoane care dețin construcțiile respective de la data dobândirii și până la data solicitării înscrierii dreptului de proprietate și fac dovada că imobilul este înregistrat în registrul agricol și a plății impozitelor și taxelor în conformitate cu prevederile legale; de asemenea, pentru terenurile respective nu a fost constituit sau reconstituit dreptul de proprietate și acestea nu sunt în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale.

- deținătorii terenurilor aferente locuinței care nu au fost cooperativizate, sau moștenitorii acestora, dacă solicitanții figurează în registrele agricole sau registrele cadastrale și în evidențele fiscale, dacă terenul este în proprietatea statului român și persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcțiilor de pe terenurile care fac obiectul prezentei legi sau dacă terenurile nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate formulate de către alte persoane.

O altă noutate de interes adusă de Legea nr. 18/1991 este reprezentată de faptul că în ceea ce privește 

suprafețele de terenuri aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora sunt suplimentate mijloacele de probă ce pot fi utilizate de către persoanele interesate, urmând a fi admise și declarațiile de martori.
Mai jos puteți consulta textul de lege integral:

LEGE nr. 231 din 2 august 2018pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

EMITENT 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 679 din 6 august 2018

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 23, alineatele (2) și (2^1) se modifică și vor avea următorul cuprins:(2) Suprafețele de terenuri aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, precum și curtea și grădina din jurul acestora sunt acelea evidențiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producție sau în lipsa acestora prin orice mijloace de probă, inclusiv declarații autentice de martori.

(2^1) În cazul înstrăinării construcțiilor, suprafețele de teren aferente prevăzute la alin. (2) sunt cele convenite de părți la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloace de probă, inclusiv declarații autentice de martori.

2. La articolul 24, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3) Terenurile situate în intravilanul localităților, aferente construcțiilor edificate de către fostele cooperative de producție, fostele asociații economice intercooperatiste și fostele cooperative de consum, se înscriu în proprietatea actualilor deținători, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

a) sunt deținători de construcții de la data dobândirii și până la data solicitării înscrierii dreptului de proprietate;

b) fac dovada că imobilul este înregistrat în registrul agricol și a plății impozitelor și taxelor în conformitate cu prevederile legale;

c) pentru terenul aferent construcției nu a fost constituit sau reconstituit dreptul de proprietate;

d) terenurile nu sunt în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale.

3.La articolul 27, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1) În cazul în care la întocmirea proceselor-verbale de punere în posesie a persoanelor îndreptățite se constată că numele, prenumele sau inițiala acestor persoane au fost înscrise eronat în anexele validate prin hotărârea comisiei, față de numele și prenumele din actele de identitate prezentate, nu se modifică anexele validate anterior prin hotărâri de către comisie. Procesele-verbale de punere în posesie pentru eliberarea titlurilor de proprietate se vor completa cu numele și prenumele persoanelor conform actelor de identitate și vor fi însoțite în vederea emiterii titlurilor de proprietate de adeverințe semnate de către președintele comisiei locale și secretarul unității administrativ-teritoriale prin care se certifică faptul că persoanele înscrise în procesele-verbale de punere în posesie sunt identice cu persoanele înscrise în anexele validate anterior prin hotărâri de către comisie.

4.La articolul 27, după alineatul (2^2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^3), cu următorul cuprins:(2^3) În cazul terenurilor aferente locuinței, care nu au fost cooperativizate, deținătorii sau moștenitorii acestora pot solicita comisiei județene emiterea titlului de proprietate în condițiile prezentei legi, astfel: 

a) dacă solicitanții figurează în registrele agricole sau registrele cadastrale și în evidențele fiscale;

b) dacă terenul este în proprietatea statului român și persoanele solicitante au calitatea de proprietari ai construcțiilor de pe terenurile care fac obiectul prezentei legi;

c) nu fac obiectul cererilor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate de către alte persoane.

5.La articolul 92, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1) În situația în care se realizează lucrări de împădurire, crearea de suprafețe împădurite sau perdele de protecție pe terenuri agricole situate în extravilan, se aplică procedura cu privire la scoaterea din circuitul agricol a terenurilor, fără plata tarifului la Fondul de ameliorare a fondului funciar.

6.La articolul 92, partea introductivă a alineatului (6) se modifică și va avea următorul cuprins:(6) Prin excepție de la alin. (5), tariful prevăzut în anexa nr. 1 nu se datorează pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor situate în extravilan privind:

7.La articolul 92, alineatul (7) se abrogă.

8.La articolul 92^1 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins: 

a) a terenurilor agricole din extravilan pentru realizarea obiectivelor de interes public, finanțate de la bugetul de stat sau bugetul local, ai căror beneficiari sunt autoritățile și instituțiile administrației publice, prin Planul urbanistic zonal/Planul urbanistic general;

9.La articolul 93, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1) Pentru terenurile scoase temporar din circuitul agricol, beneficiarii pot solicita scoaterea definitivă din circuitul agricol, la expirarea perioadei de scoatere temporară din circuitul agricol, cu obligația achitării a jumătate din tariful prevăzut în anexa nr. 1, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 92 alin. (6).

10.La articolul 93, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu următorul cuprins:(5^1) Introducerea în circuitul agricol a terenurilor cu altă destinație decât agricolă, fără construcții, se aprobă prin decizie emisă de către direcția pentru agricultură județeană, în baza studiului pedologic și agrochimic și a procesului-verbal de constatare a situației din teren.

11.La articolul 93, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:(6) În cazul terenurilor cu destinație specială prevăzute la art. 2 lit. e), redarea sau introducerea în circuitul agricol a acestora se aprobă prin decizie emisă de către direcția de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în baza avizului ministerului de resort, a studiului pedologic și agrochimic și a procesului-verbal de constatare a situației din teren.

12.La articolul 94, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 94

Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor agricole situate în extravilan se aprobă după cum urmează:

13.La articolul 102, alineatul (2) se abrogă.

14.La articolul 123 alineatul (2), după ultima liniuță se introduce o nouă liniuță, cu următorul cuprins:– Normele metodologice privind gestionarea Fondului de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit anexei nr. 1 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului administrației publice și al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 127/202/2002, cu modificările ulterioare.

Articolul II

În termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, persoanele fizice și juridice care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pot formula cereri în vederea constituirii și/sau reconstituirii dreptului de proprietate.

Articolul III

Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate formulate în temeiul art. 23, 24 și 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflate în curs de soluționare prin proceduri administrative ori judiciare, nu se supun prevederilor prezentei legi.

Articolul IV

În situația în care scoaterea temporară din circuitul agricol s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 186/2017 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, beneficiarii pot solicita aprobarea scoaterii definitive din circuitul agricol, cu transferul garanției, precum și al dobânzii aferente în contul deschis pentru încasarea tarifului la Fondul de ameliorare a fondului funciar.

Articolul V

(1) Garanțiile depuse pentru scoaterea temporară din circuitul agricol înaintea intrării în vigoare a Legii nr. 186/2017 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 se pot restitui în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, numai în condițiile îndeplinirii obligației de redare în circuitul agricol, în termenele prevăzute în actele de aprobare, pe baza următoarelor documente justificative:

a) cererea beneficiarului în care se specifică numărul contului și banca la care se face restituirea, înregistrată la direcția pentru agricultură județeană;

b) actele de aprobare a scoaterii temporare din circuitul agricol;

c) decizia de redare în circuitul agricol a terenurilor, emisă în baza procesului-verbal de constatare a situației din teren și a studiului pedologic;

d) documentul de plată a garanției la Fondul de ameliorare a fondului funciar;

e) avizele emise de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.
(2) Pentru situațiile în care termenul prevăzut în actul de aprobare pentru redarea terenului în circuitul agricol a fost depășit, garanțiile depuse la Fondul de ameliorare a fondului funciar se execută, fără nicio notificare prealabilă, sumele rezultate fiind utilizate conform destinației acestui fond.
(3) Garanțiile depuse pentru scoaterea temporară din circuitul agricol înaintea intrării în vigoare a Legii nr. 186/2017 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, rămase nerestituite, precum și dobânzile aferente se transferă de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară la Fondul de ameliorare a fondului funciar constituit la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
(4) Restituirea întregii garanții, depuse la Fondul de ameliorare a fondului funciar, către beneficiari se face de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în condițiile alin. (1).
(5) În aplicarea dispozițiilor alin. (1)-(4) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale emite instrucțiuni care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.

Articolul VI

Anexa nr. 1 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexacare face parte integrantă din prezenta lege.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

CARMEN-ILEANA MIHĂLCESCU

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

ADRIAN ȚUȚUIANU

București, 2 august 2018.

Nr. 231.

ANEXĂ 

(Anexa nr. 1 la Legea nr. 18/1991)

TARIFUL 

datorat pentru scoaterea definitivă sau temporară 

din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan, 

precum și pentru introducerea terenurilor agricole în intravilan

Clasa terenului agricol 1 2 3 4 5

Tarif - lei/mp 4,00 3,50 3,00 2,50 2,00

N O T Ă:

Tariful datorat pentru scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a terenurilor aflate în extravilan, precum și pentru introducerea terenurilor agricole în intravilan se calculează înmulțind suprafața exprimată în metri pătrați a terenului solicitat pentru a fi scos din circuitul agricol cu valoarea din tabel.

Valoarea acestui tarif se indexează anual cu coeficientul de inflație și se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.
www.just.ro 

-----

Cesionările de credite făcute de BANC POST S.A. către EUROBANK ERGASIAS S.A. sunt ilegale!

În contextul în care BANC POST S.A. urmează a fi preluată de către BANCA TRANSILVANIA S.A., cea dintâi a hotărât să își rezolve o parte din problemele financiare izvorâte din creditele neperformante, prin cesionarea acestora. 

Astfel, în ultimele luni, un număr mare de titulari ai unor convenții de credit încheiate cu BANC POST S.A. au primit notificări prin care li se aducea la cunoștință faptul că creditele acestora au fost cesionate către EUROBANK ERGASIAS S.A., instituție bancară grecească. 

Criteriile practicate de către cedenta BANC POST S.A. în alegerea convențiilor ce urmau a fi cesionate nu ne sunt cunoscute, însă acest demers cuprinde un număr mare de consumatori, fiind incluse chiar și convenții pentru care a fost inițiată procedura de dare în plată.

Opinăm că cesionarea unor convenții de credit de la BANC POST S.A. la  EUROBANK ERGASIAS S.A. constituie un demers ilegal, pentru mai multe considerente:

1. În ceea ce privește convențiile ce cesiune care au ca obiect contractele de credit sau creditele și obligațiile ce constituie obiectul acestora, art. 60 al O.U.G. nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori stabilesc mai multe interdicții, printre care și: 

"cesionarea contractului de credit și a accesoriilor, precum și a creanței către o entitate care nu are sediul social, o sucursală sau un reprezentant în România."

Astfel, constatăm că pe lângă condițiile de validitate ale contractelor prevăzute de normele de drept comun (capacitate, consimțământ, obiect, cauză) în ceea de privește contractele de cesiune în materie bancară, legiuitorul a introdus o condiție suplimentară sau, mai bine spus, o capacitate specială, și anume: faptul că poate deveni cesionar al unei astfel de convenții exclusiv entitatea care are sediul social, o sucursală sau cel puțin un reprezentant legal în România. 

Conform textului de lege citat, coroborat și cu normele de drept comun în materia contractelor, convenția de cesiune încheiată cu o entitate care nu îndeplinește cerințele sus-menționate este lovită de nulitate și nu poate produce efecte juridice. 

Or entitatea EUROBANK ERGASIAS S.A. este o bancă grecească,  cu sediul în Atena, Bd. Amalias, nr. 20, Grecia care nu are nici sucursală în România și nici reprezentant legal în România, orice convenție de cesiune încheiată cu aceasta fiind ilegală.

2. Trecând peste dispozițiile O.U.G. nr. 52/2016, constatăm că cesiunile încheiate între BANC POST S.A. și  EUROBANK ERGASIAS S.A. încalcă și prevederile O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului. 

În ceea ce privește desfășurarea unor activități pe teritoriul României de către o instituție de credit provenind dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene, activități printre care, fără posibilitate de tăgadă, se numără și gestionarea de portofolii și achiziționarea de creanțe, dispozițiile actului normativ citat statuează: 

“Articolul 45 

(1) Instituţiile de credit autorizate şi supravegheate de autoritatea competentă dintr-un alt stat membru pot desfăşura în România activităţile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a)-n)^1, prin înfiinţarea de sucursale sau prin prestarea de servicii în mod direct, dacă activităţile respective se regăsesc în autorizaţia acordată de autoritatea competentă din statul membru de origine şi se asigură respectarea legislaţiei româneşti adoptate în scopul protejării interesului general.” 

................................
Articolul 49

„Furnizarea de servicii în mod direct de către o instituţie de credit autorizată şi supravegheată într-un alt stat membru poate fi realizată pe baza notificării transmise Băncii Naţionale a României de către autoritatea competenta din statul membru de origine, cuprinzând activităţile pe care instituţia de credit intenţionează să le desfăşoare în România.” 

În altă ordine de idei, în lumina O.U.G. nr. 99/2006, pentru a putea desfășura activități precum gestionarea de portofolii financiare și cumpărarea de creanțe, entitatea EUROBANK ERGASIAS S.A. avea obligația ca anterior demarării unor astfel de activități: ori să înființeze o sucursală în România, ori să notifice B.N.R. cu privire la activitățile ce le va desfășura pe teritoriul statului român.

Or, cel puțin până în prezent, din nicio notificare emisă de BANC POST S.A. referitoare la cesiunea în speță nu se poate reține că EUROBANK ERGASIAS S.A. ar fi făcut vreun demers în acest sens.

3. Referitor la cesiunile efectuate de către BANC POST S.A. ulterior demarării procedurii de dare în plată împotriva acesteia, constatăm că acestea încalcă și dispozițiile art. 6 al. (1) și (2), art. 7 al.(4) și respectiv art. 8 al.(3) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile. 

Menționăm că aceste texte legale practic suspendă orice demers judiciar sau extrajudiciar întreprins de creditor cu privire la debitor, până la soluționarea definitivă a contestației împotriva notificării de dare în plată sau respectiv, în ipoteza respingerii acesteia, până la soluționarea definitivă a acțiunii în constatarea stingerii debitului și a dării în plată. 

Cu alte cuvinte, de la data primirii notificării de dare în plată și până la data soluționării definitive a contestației sau a acțiunii în vederea stingerii debitului, creditoarei BANC POST S.A. îi este interzis să întreprindă orice măsură judiciară sau extrajudiciară cu privire la debitor. 

În pofida acestor dispoziții legale prohibitive, entitatea sus-menționată a procedat la încheierea unor convenții de cesiune a unor credite pentru care s-a inițiat procedura de dare în plată, acestea constituind un demers extrajudiciar cu efecte iminente asupra debitorilor care denotă reaua credință a BANC POST S.A. și care eludează textele legale enunțate mai sus.

În concluzie, cel puțin pentru considerentele enunțate mai sus, convențiile de cesiune a creditelor bancare încheiate între BANC POST S.A. și EUROBANK ERGASIAS S.A. sunt ilegale și pot fi contestate cu succes în instanță. 

De interes pentru cei care dețin dosare de despăgubire!!!

Se pare că, cel puțin pentru o parte dintre titularii dosarelor de despăgubire vizând imobilele preluate în mod abuziv de către stat, timpul de așteptare pentru emiterea deciziilor de compensare de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor se apropie de final. 

Conform art. 34 al.(1) din Legea nr. 165/2013, în ceea ce privește dosarele de despăgubire înregistrate la Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, entitatea arătată avea obligația să emită decizia de compensare în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a Legii nr.165/2013, acesta fiind împlinit în data de 13.05.2018.

Conform prevederilor art. 35 al.(1) din Legea nr. 165/2013, în termen de 6 luni de la data îndeplinirii termenelor de soluționare a dosarelor de despăgubire, persoanele care se consideră îndreptățite se pot adresa instanței de judecată competente, în vederea obligării Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor la soluționarea dosarelor. 

Instanța competentă să soluționeze cererea de chemare în judecată este secția civilă a tribunalului de la sediul entității investite de lege, adică secția civilă a Tribunalului București.

ATENȚIE: Termenul de 6 luni reglementat de art. 35 al.(1) din Legea nr. 165/2013 este de decădere și se va împlini la data de 13.11.2018. Formularea oricărei cereri de chemare în judecată peste termenul menționat va fi declarată de către instanța de judecată ca tardivă.

Așadar, în acest moment, persoanele care aveau înregistrate dosarele de despăgubire la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 și pentru care nu s-a emis încă o decizie de compensare în puncte, pot formula cu succes cereri de chemare în judecată împotriva Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, în vederea obligării acesteia la emiterea actului menționat.