Încredinţare provizorie minor. Suplinirea acordului pârâtului pentru deplasarea minorului de pe teritoriul României, pe teritoriul altui stat.

Dosar nr. 8845/280/2011
JUDECATORIA PITESTI
SECTIA CIVILA

SENTINTA CIVILA Nr. 5113/2011
Sedinta publica de la 23 Mai 2011
Completul compus din:
PRESEDINTE Alis Gradinariu
Grefier Cezarina Manole

Pe rol judecarea cauzei minori si familie privind pe reclamanta B.D.A. si pe paratul G.M.N., avand ca obiect ordonanta presedintiala, INCREDINTARE PROVIZORIE MINOR.
La apelul nominal facut in sedinta publica, a raspuns reclamanta asistata de avocat Andreea Dumitrescu, lipsa fiind paratul.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier dupa care reclamanta, prin aparator, in sustinerea cererii, solicita instantei incuviintarea probei cu inscrisuri. Depune la dosar un borderou cu acte.
Instanta admite pentru reclamanta, proba cu inscrisuri, ca fiind utila si concludenta solutionarii cauzei.
Reclamanta, prin aparator, arata ca nu mai are cereri de formulat in cauza si solicita cuvantul pe fond.
Instanta, in baza disp. art.150 C.pr.civ. constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in dezbateri de fond.
Reclamanta, prin aparator, solicita admiterea actiunii asa cum a fost precizata, fara cheltuieli de judecata.
INSTANTA
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Pitesti la data de 06.05.2011, sub nr. 8845/280/2011, reclamanta B.D.A. a chemat in judecata pe paratul G.M.N., solicitand instantei pe cale de ordonanta presedintiala sa se dispuna incredintarea minorei G.E.N., nascuta la data de 06.10.2008, catre reclamanta spre crestere si educare, pana la solutionarea irevocabila a dosarului de divor nr. 25640/280/2010, aflat pe rolul Judecatoriei Pitesti, si sa se incuviinteze deplasarea acestei minore, insotita de mama, de pe teritoriul statului roman pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, din motive medicale, in perioada iunie — septembrie 2011, fara cheltuieli de judecata.
In motivarea in fapt a cererii, reclamanta a aratat ca din casatoria sa cu paratul a rezultat minora mai sus mentionata, nascuta la data de 06.10.2008. O buna perioada de timp relatia dintre parti a fost reusita insa de peste un an de zile raporturile de familie au inceput sa se deterioreze in mod continuu, din motive imputabile amandorura.
In acest context, reclamanta a introdus cerere de divort, constituindu-se dosarul nr.25640/280/2010, aflat pe rolul Judecatoriei Pitesti.
Arata ca, inainte de promovarea actiunii de divort, partile s-au separat in fapt in conditiile in care paratul a parasit domiciliul conjugal, fetita ramanand in ingrijirea si intretinerea exclusiva a reclamantei.
In intervalul separarii sotilor in fapt, paratul si-a vizitat fiica foarte rar, in intalniri de scurta durata, realizate de cele mai multe ori din initiativa reclamantei.
Sustine reclamanta ca, inca din primele luni de viata, minora a fost diagnosticata cu otita si rinita cronice si sindromul amigdalelor hipertrofice, probleme de sanatate despre care medicii romani au stabilit ca pot fi rezolvate definitiv dupa varsta de 3-4 ani, si care, momentan, necesita o ingrijire deosebita.
In luna mai 2010, reclamanta se afla in USA impreuna cu fetita, context in care a supus-o pe aceasta din urma unui examen medical de specialitate la un spital din New York, recomandandu-i-se tratament si controale regulate.
Ulterior introducerii cererii de divort, reclamanta l-a instiintat pe parat despre posibilitatea efectuarii unei noi vizite impreuna cu minora in USA, in scopul efectuarii de investigatii suplimentare asupra starii de sanatate a fetitei. Cu aceasta ocazie, paratul si-a manifestat refuzul in mod expres, amenintand ca nu isi va da acceptul pentru o noua calatorie.
Sustine reclamanta ca deja a efectuat o programare pentru examinarea medicala a fetitei la o clinica din New York, iar refuzul paratului afecteaza grav interesele minorei in conditiile in care daca nu va putea efectua deplasarea, nici nu va beneficia de serviciile medicale pe care mama i le poate oferi.
In drept, sunt invocate disp. art.581 Cod Proc.civ., art.14 alin.2, 18 alin.2, 43 alin.l din Legea 272/2004, 101 Cod fam.
S-au depus la dosar de catre reclamanta in copie inscrisuri (f.8-27).
Paratul, legal citat, nu s-a prezentat la instanta si nu a formulat intampinare sau aparari scrise.
La termenul de judecata din data de 09.05.2011, reclamanta si-a precizat capatul 2 din cererea de chemare in judecata in sensul solicitarii pronuntarii unei hotarari care sa suplineasca acordul paratului in vederea deplasarii minorei insotita de reclamanta in SUA, in perioada 01.06.2011-30.09.2011.
Sub aspectul probelor, a fost incuviintata pentru reclamanta proba cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Din relatia de concubinaj a partilor in cauza a rezultat minora G.E.N., nascuta la data de 06.10.2008, fetita fiind recunoscuta de tata, astfel cum reiese din certificatul de nastere atasat la dosar (fila 10). Ulterior, partile s-au casatorit.
Din certificatul anexat la dosarul cauzei (f.8) rezulta ca reclamanta a promovat actiune de divort, fiind inregistrat pe rolul Judecatoriei Pitesti dosarul nr.25640/280/2010, cu termen de judecata la data de 24.06.2011 (fila 8).
Prin prezenta cerere, astfel cum a fost precizata, reclamanta a solicitat instantei pe cale de ordonanta presedintiala sa-i fie incredintata minora G.E.N., nascuta la data de 06.10.2008, spre crestere si educare, pana la solutionarea actiunii de divort promovata de aceasta si sa se dispuna suplinirea acordului paratului in vederea deplasarii minorei insotita de reclamanta in SUA, in perioada 01.06.2011- 30.09.2011.
Potrivit art.613 ind.2 Cod proc.Civ., instanta poate lua, pe tot timpul procesului de divort, prin ordonanta presedintiala, masuri vremelnice, cu privire la incredintarea copiilor minori, pensia de intretinere etc, cum este cazul in speta de fata.
In cazul acestor masuri, care sunt accesorii, vremelnice si provizorii, existenta urgentei este prezumata chiar de lege, asa incat partea nu mai este nevoita sa faca dovada acesteia.
Pentru a decide cu privire la incredintarea copilului minor rezultat din casatorie, instanta va avea in vedere interesul superior al minorului, iar in determinarea acestui interes se va tine seama de o serie de factori precum: varsta minorului, posibilitatile materiale ale parintilor, posibilitatile de dezvoltare fizica, morala a copilului, comportarea parintilor fata de copil, legaturile de afectiune stabilite intre copil si familie, starea sanatatii acestuia, serviciul pe care il au parintii.
Avand in vedere inscrisurile depuse la dosarul cauzei si tinand seama de criteriile de apreciere sus mentionate, instanta considera ca, incredintarea copilului minor spre crestere si educare mamei, pana la solutionarea procesului intentat pe calea dreptului comun, este in interesul superior al minorului.
Astfel, din sustinerile reclamantei, coroborate cu inscrisurile depuse la dosar, reiese ca parintii sunt separati in fapt de peste un an, minora ramanand in ingrijirea si intretinerea mamei sale.
Din toate probele administrate, instanta retine ca minora se afla la o varsta frageda la care are foarte mare nevoie de ingrijirea si ocrotirea materna, de supravegherea acesteia, in contextul in care tatal sau manifesta un dezinteres total atat in ceea ce priveste necesitatile ce tin de intretinerea fetitei, dar si sub aspect afectiv si moral.
Instanta mai retine faptul ca, in contextul problemelor pe care le ridica sanatatea fetitei, reclamanta i-a oferit acesteia consultatii si examinari medicale de nivel superior atat in tara cat si in strainatate, din declaratia depusa la fila 25 a dosarului cauzei, coroborata cu mentiunile din pasaportul minorei si al reclamantei (f.26-27), rezultand preocuparea constanta a mamei in rezolvarea afectiunilor suferite de minora.
Nu in ultimul rand se va lua in considerare de catre instanta in solutionarea cauzei, varsta copilului si nevoile speciale ale acestuia, grija pentru sanatatea lui, stabilitatea si siguranta mediului in care se dezvolta, fiind aspecte carora ambii parinti ar trebui sa le acorde prioritatea cuvenita.
Conform art.581 C.pr.civ., instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari, cele trei conditii ce se cer a fi intrunite cumulativ de catre textul de lege fiind urgenta, vremelnicia si neprejudecarea fondului litigiului dintre parti.
Daca in ceea ce priveste ultimele doua conditii nu este necesar a se face discutii suplimentare, intrucat reclamanta a dovedit ca pe rolul instantei mai exista dosarul cu nr. 25640/280/2010 avand ca obiect divort, referitor la urgenta, se retine ca aceasta rezulta tocmai din situatia de fapt mai sus expusa si din imprejurarea ca drepturile parintesti trebuie exercitate cu continuitate, ingerintele pe anumite perioade putand fi permise numai in conditiile strict reglementate de lege si care nu se regasesc in cauza.
Potrivit art.97 Codul familiei ambii parinti au aceleasi drepturi si indatoriri fata de copiii lor minori, fara a deosebi dupa cum acestia sunt din casatorie, din afara casatoriei ori infiati, exercitarea drepturilor parintesti facandu-se numai in interesul copiilor.
Pentru toate motivele mai sus expuse, si apreciind ca este in interesul superior al minorei incredintarea acesteia provizoriu spre crestere si educare mamei reclamante, instanta va admite cererea formulata pe cale de ordonanta presedintiala si va dispune incredintarea minorei, mamei, spre crestere si educare, pana la solutionarea irevocabila a dosarului nr. 25640/280/2010, aflat pe rolul Judecatoriei Pitesti.
Din inscrisurile medicale atasate la filele 19-20 ale dosarului cauzei reiese ca minora G.E.N. prezinta probleme de sanatate inca de la momentul nasterii, fiind diagnosticata cu otita si rinita cronice si sindromul amigdalelor hipertrofice. Nici in prezent copilul nu este recuperat total, aflandu-se sub tratament medical ce implica administrare de antibiotice si control medical permanent.
Inscrisurile atasate la filele 21-24 din dosarul cauzei, rezulta ca minorei i s-a efectuat o programare in data de 30.06.2011 la un cabinet medical din New York, in vederea consultarii.
Din declaratia de la fila 25 din dosar reiese ca, in anul 2010, tatal parat a fost de acord cu deplasarea minorei, insotita de reclamanta, pe teritoriul USA.
Fetita detine deja pasaport si i-a fost acordata viza USA pentru o durata de 10 ani (f.27).
Potrivit disp. art.581 C.pr.civ., instanta poate lua masuri vremelnice in cazuri grabnice pentru pastrarea unui drept ce s-ar pagubi prin intarziere. Ordonanta presedintiala, prin esenta ei, astfel cum este reglementata, reprezinta o procedura speciala prin care legea ingaduie sa se dea o rezolvare vremelnica si fara prejudecarea fondului, unor cazuri al caror caracter urgent nu ingaduie sa se astepte desfasurarea procedurii de drept comun.
Dispozitiile art.581 Cod Proc.Civ., invocate drept temei al cererii, prevad necesitatea indeplinirii cumulative a conditiilor privind urgenta masurii ce se solicita a fi luata de instanta, neprejudecarea fondului dreptului si caracterul vremelnic al masurii ordonante.
Pentru deplasarea minorei in strainatate este necesar insa acordul paratului in acest sens, avandu-se in vedere si dispozitiile art. 18 al.2 din Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, care prevad ca ,,Deplasarea copiilor in tara si in strainatate se realizeaza cu instiintarea si cu acordul ambilor parinti; orice neintelegeri intre parinti cu privire la exprimarea acestui acord se solutioneaza de catre instanta judecatoreasca."
Potrivit disp. art.5 alin.l din Legea 272/2004, copiii au dreptul la protectie si asistenta in realizarea si exercitarea deplina a drepturilor lor, in conditiile prezentei legi. Alin.2 din acelasi text normativ prevede ca raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului revine in
primul rand parintilor, acestia avand obligatia de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini obligatiile fata de copil, tinand seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.
Conform disp. art.6 din aceeasi lege mai sus mentionata, respectarea si garantarea drepturilor copilului se realizeaza conform urmatoarelor principii:
a) respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) egalitatea sanselor si nediscriminarea;
c) responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor
parintesti;
d) primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor
copilului;
e) descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia multisectoriala si parteneriatul
dintre institutiile publice si organismele private autorizate;
f) asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil;
g) respectarea demnitatii copilului;
h) ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate;
i) asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijiirea, cresterea si educarea copilului, tinand cont de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, in cazul luarii unei masuri de protectie;
j) celeritate in luarea oricarei decizii cu privire la copil;
k) asigurarea protectiei impotriva abuzului si exploatarii copilului;
l) interpretarea fiecarei norme juridice referitoare la drepturile copilului in corelatie cu ansamblul reglementarilor din aceasta materie.
In speta, din inscrisurile existente la dosar, reiese ca minora necesita de urgenta investigatii si tratament medical adecvat, avandu-se in vedere problemele de sanatate ivite inca de la nastere, situatie ce impune deplasarea acesteia in USA.
Prin urmare, fata de aceasta situatie de fapt constatata, se retine de catre instanta o atitudine abuziva a paratului in raport cu refuzul acestuia de a-si da acordul cu privire la deplasarea fiicei sale minore impreuna cu reclamanta in USA, avandu-se in vedere interesul legitim al copilului, justificat in cauza, si dreptul sau recunoscut de lege (inclusiv de legea speciala in materie, Legea nr. 272/2004), de a calatori si circula in mod liber, si in conditiile in care nu exista nicio banuiala in sensul producerii unor efecte negative asupra ei prin efectuarea calatoriei in discutie.
Pe cale de consecinta, instanta constata intemeiata cererea, astfel cum a fost precizata, fiind indeplinite si conditiile de admisibilitate a procedurii ordonantei presedintiale, respectiv urgenta, rezultand din atingerea adusa, prin atitudinea paratului, interesului minorului si drepturilor acestuia mentionate mai sus, potrivit situatiei de fapt retinute; vremelnicia, masura solicitata fiind prin ea insesi temporara, limitata exclusiv la perioada 01.06.2011- 30.09.2011, precum si neprejudecarea fondului drepturilor partilor.
Avandu-se in vedere si dispozitiile art. 18 al.2 si art.38 lit.b din Legea nr.272/2004, instanta va admite cererea formulata pe calea ordonantei presedintiale, astfel cum a fost precizata, si suplineste consimtamantul paratului G. M. N., necesar pentru deplasarea minorei in USA, impreuna cu mama sa, in vederea efectuarii de investigatii si tratament medical, in perioada 01.06.2011-30.09.2011.
Va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite cererea precizata si formulata de reclamanta B.D.A., domiciliata in .....................................in contradictoriu cu paratul G. M. N., domiciliat .................................
Incredinteaza reclamantei, spre crestere si educate, pe minora G.E.N., nascuta la data de 06.10.2008, pana la solutionarea irevocabila a dosarului de divert nr. 25640/280/2010.
Suplineste consimtamantul paratului pentru deplasarea minorei G.E.N., nascuta la data de 06.10.2008, insotita de reclamanta, in Statele Unite ale Americii, in perioada 01.06.2011-30.09.2011.
la act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Executorie, fara somatic si fata trecerea unui termen.
Cu drept de recurs in 5 zile de la comunicare pentru parat.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 23.05.2011.
Presedinte, Alis Gtadinariu

Art.74 ind.1 din Codul de procedură penală - excepţie de neconstituţionalitate admisă!!

Mai multe informaţii găsiţi la următorul link:
http://www.juridice.ro/149241/conditiile-reducerii-pedepsei-in-cazul-unor-infractiuni-economice-exceptie-de-neconstitutionalitate-admisa.html

Actiune pauliană.Lipsa complicităţii terţului. Aspectul că dobânditoarea este ruda pârâtei nu este de natură să înlăture buna credinţă a acesteia.

Dosar nr. 9821/280/2010
ROMANIA
JUDECATORIA PITESTI SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA Nr. 2515 Sedinta publica de la 15 Martie 2011
Completul compus din:
PRESEDINTE Elena Fodor
Grefier lonela Circiumaru
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant C.S. si pe parat B.N., parat B.F.N., parat L.I, avand ca obiect actiune pauliana.
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit partile.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier care invedereaza instantei ca dezbaterile in fond asupra cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 08.03.2011, sustinerile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea data, ce face parte integranta din prezenta sentinta.
INSTANTA
Constata ca prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Pitesti la data de 25.05.2010, sub nr. 98218/280/2010, reclamantul C.S. a chemat in judecata pe paratii B.N., B.F.N. si L.I., solicitand instantei ca prin sentinta ce o va pronunta sa dispuna anularea contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.239/15.02.2010 la BNP Gojgarea Gheorghita, restituirea sumei de 5200 euro respectiv, a contravalorii in lei la data platii, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii reclamantul a aratat ca a imprumutat pe paratul B.N. cu suma de 5200 euro conform contractului de imprumut nr. 4717/2008 autentificat la BNP Alecsoiu Constantin. Paratul avea obligatia sa restituie imprumutul la data de 18.02.2009 si totodata s-a obligat sa garanteze imprumutul cu toate bunurile mobile si imobile, respectiv sa nu instraineze sau sa grefeze de sarcini bunurile pana la rambursarea imprumutului.
A precizat reclamantul ca intrucat paratul nu si-a indeplinit obligatia, a declansat executarea silita, formandu-se dosarul de executare nr. 33/2010 .
Reclamantul a aratat ca paratul i-a restituit suma de 600 euro la 18.02.2009; la 16.03.2010 Primaria Priboieni a comunicat executorului judecatoresc faptul ca paratul nu mai detine bunuri mobile si imobile intrucat in timpul executarii a instrainat imobilele casa si teren situate in Priboieni, creandu-si o stare de insolvabilitate astfel incat nu mai are posibilitatea sa il execute silit in vederea realizarii creantei.
In drept, s-au invocat dispozitiile art. 975 C.pr.civ.
In sedinta publica din 19.10.2010, reclamantul a renuntat la judecata capatului doi de cerere avand ca obiect restituirea sumei de 5200 euro.
Parata L.I. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii motivat de faptul ca nu a cunoscut situatia invocata de reclamant, a achitat pretul imobilului cumparat.
Paratul B.N. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii motivat de faptul ca nu este insolvabil, prin probatoriul administrat nu rezulta frauda debitorului sau complicitatea paratei L., nu este de rea-credinta, a instrainat imobilul imediat dupa incheierea contractului de imprumut iar nu mai tarziu, in timpul executarii.
In cauza s-au administrat probele cu interogatoriu, inscrisuri si testimoniale in cadrul careia s-a audiat martorul N. I..
Din probatoriul administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
Reclamantul a incheiat cu paratul B.N. contractul nr. 4717/18.12.2008 autentificat la BNP Alecsoiu Constantin prin care i-a imprumutat suma de 5200 euro.
Prin contract paratul s-a obligat sa restituie imprumutul pana la data de 18.02.2009.
Motivat de faptul ca paratul nu si-a executat obligatia de plata la scadenta, reclamantul a declansat executarea silita.
S-a format dosarul de executare nr. 33/2010 al B.E.J. Varga loan.
Prin somatia emisa la 09.03.2010, executorul judecatoresc a pus in vedere paratului B. sa-si execute obligatia de plata urmand ca in situatia contrara sa treaca la executarea silita.
S-au cerut relatii de la Primaria Priboieni cu privire la bunurile detinute de paratul B.
Conform adresei nr.1022/2010, emisa de Primaria Priboieni paratul nu detine bunuri mobile sau imobile pe raza comunei.
Anterior declansarii executarii silite la data de 15.02.2010, reclamantul impreuna cu sotia sa, B. F. au vandut un imobil format din casa si teren paratei L. I. prin contractul autentificat sub nr. 239/15.02.2010 la BNP Gojgarea Gheorghita.
In urma incheierii contractului, in patrimoniul paratului nu au mai ramas bunuri mobile sau imobile conform recunoasterii sale si relatiilor comunicate de Primarie.
La data de 15.01.2011, paratul B. a incheiat contract individual de munca, angajandu-se la S.C. Steliadis Construct 2007 S.R.L., realizand un venit lunar de 800 lei.
Din depozitia martorului N., rezulta faptul ca parata B. F. a avut cunostinta de obligatia sotului sau, paratul B., constand in restituirea sumei imprumutate catre reclamant.
Martorul a invederat faptul ca nu o cunoaste pe parata L., nu a discutat niciodata cu acea persoana si nu a asistat niciodata la vreo discutie la care sa fi fost implicata aceasta .
Situatia de fapt expusa se probeaza cu inscrisurile depuse la dosar coroborate cu raspunsurile la interogatoriu si declaratia martorului.
Conform dispozitiilor art. 975 C.civ. creditorii pot, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor.
In vederea intentarii actiunii revocatorii este necesara indeplinirea mai multor conditii:
-actul atacat sa fi creat creditorului un prejudiciu, frauda debitorului;
-creditorul sa aiba o creanta certa, lichida, exigibila anterioara actului
atacat;
-complicitatea la frauda tertului cu care debitorul a incheiat actul atacat.
Prin instrainarea imobilului este evident faptul ca paratul debitor si-a micsorat activul patrimonial, cauzandu-se astfel un prejudiciu reclamantului.
Este evident faptul ca in prezent paratul debitor realizeaza venituri din munca, insa proportional cu suma ce trebuie restituita reclamantului, acestea sunt insuficiente.
Din acest punct de vedere se poate aprecia ca este indeplinita prima conditie.
In acelasi timp, instanta retine ca paratul debitor si-a dat seama ca prin incheierea contractului si-a marit starea de insolvabilitate.
Creanta invocata de reclamant este certa, lichida si a devenit exigibila anterior incheierii contractului de vanzare-cumparare.
O a patra conditie ce trebuie indeplinita o constituie complicitatea la frauda a tertului cu care debitorul a incheiat actul atacat.
Din raspunsurile paratei L. la interogatoriu, rezulta ca aceasta nu a avut cunostinta de obligatia paratului vanzator rezultata din contractul de imprumut, insa si-a data seama ca aveau nevoie de bani paratii vanzatori.
Din nicio proba administrata nu rezulta ca parata L. a cunoscut faptul ca prin actul incheiat debitorul si-a creat sau si-a marit starea de insolvabilitate, respectiv faptul ca paratii vanzatori nu mai aveau in patrimoniu alte bunuri mobile sau imobile, sau faptul ca a cunoscut intentia paratului debitor de a frauda interesele reclamantului prin incheierea contractului.
Aspectul ca dobanditoarea este bunica paratei vanzatoare nu este de natura sa inlature buna-credinta a acesteia prevazuta de art. 1899 al. 2 C.civ.
In acelasi timp, nu se poate aprecia faptul ca intre parti a intervenit un pact neserios cu privire la vanzare, neexistand nicio proba care sa conduca la aceasta concluzie.
Avand in vedere aceste aspecte, instanta retine ca in cauza nu s-a facut dovada complicitatii tertului la frauda, nefiind indeplinite astfel toate conditiile prevazute de art. 975 C.civ.
Pentru considerentele expuse, in baza dispozitiilor art. 975 C.civ., instanta va respinge cererea pe care o apreciaza neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge actiunea restransa formulata de reclamantul C. S, domiciliat in --------------, in contradictoriu cu paratii B. N. si B.F.N., ambii domiciliati in ----------------------------------si L.I., domiciliata in --------------------.
Obliga pe reclamant sa plateasca suma de 300 lei, reprezentand onorariu avocat din oficiu in favoarea statului.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica de la 15 Martie 2011.

Presedinte, Elena Fodor
Grefier, Ionela Carciumaru

Articolul 320 ind.1 Cod Porcedură Penală, un fel de cui al lui Pepelea...

Raportându-ne la modificările aduse de Legea nr. 202/2010, prin completarea Codului de Porcedură Penală cu Art. 320 ind 1, reţinem că posibilitatea simplificării judecăţii în cazul recunoaşterii vinovăţiei şi reducerea limitelor pedepsei prevăzute de lege cu o treime, a fost primită cu mult interes, încă din primele zile de ''viaţă'' ale actului normativ sus amintit.
Însă cum în România o minune nu ţine nici măcar trei zile, o dată ce textul de lege sus amintit începe să fie invocat în faţa instanţei de judecată, încep să apară primele ''poticneli''.
Aşadar, pentru a se putea face aplicarea dispoziţiilor Art. 320 ind 1 C.p.p., trebuie îndeplinite două condiţii cumulate:
- inculpatul să recunoască în totalitate fapta astfel cum aceasta este reţinută prin rechizitioriu, până la începerea cercetării judecătoreşti;
-inculpatul să solicite ca judecata să se facă doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a se mai adminstra alte dovezi, cu excepţia probelor în circumstanţiere.
Când aceste două cerinţe sunt îndeplinite, instanţa de judecată va dispune reducerea limitelor pedepsei prevăzute de lege pentru fapta pentru care inculpatul este cercetat, cu o treime.
Când inculpatul nu recunoaşte fapta pentru care este cercetat, când o recunoaşte doar parţial sau când solicită noi dovezi, se va urma procedura de judecată normală.
O situaţie aparte este aceea a persoanelor condamnate definitiv înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, care la vremea când au fost cercetate au recunoscut în totalitate fapta până la începerea cercetării judecătoreşti, şi care au parcurs procedura de judecată normală (pentru că alta nu exista!), nebeneficiind de reducerea prevăzută de Art.320 ind 1 C.p.p., întrucât acest text de lege nu intrase încă în vigoare.
Cum era de aşteptat, majoritatea condamnaţilor aflaţi în această situaţie au sesizat instanţele competente cu contestaţii la executare întemeiate pe Art. 461 al. 1 lit. d) C.p.p., solicitând aplicarea Art. 15 C.p.şi reducerea pedepsei, considerând noile modificări procedurale o lege penală mai favorabilă.
O dată sesizate cu astfel de cereri, interpretând stricto sensu textul de lege prevăzut de Art. 320 ind 1 C.p.p., instanţele de judecată le resping în bloc, pe considerentul că nu sunt îndeplinite condţiile legale de admisibilitate.
Se aplică raţionamentul că dispoziţiile Art. 320 ind 1 C.p.p. nu pot fi considerate o lege penală mai favorabilă, atât timp cât acestea sunt doar nişte norme de procedură penală şi nu de drept penal în sine. Dacă această abordare este constituţională sau nu, rămâne de văzut.
Un singur fapt este evident şi anume că în situaţia în care acest regim sancţionator mai relaxat se aplică ''după ureche'', se creează discriminări vădite între diverşii subiecţi de drept, între cei condamnaţi înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 şi cei condamnaţi ulterior.