Legea nr. 243/2024 privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării și la cesiunea de creanțe a fost promulgată de Președintele României și publicată în Monitorul Oficial încă din vara anului curent, respectiv în M.O.nr. 807/13.08.2024, însă intrarea sa în vigoare s-a produs la 90 de zile de data publicării, în data de 11.11.2024.
Actul normativ prezintă un interes sporit pentru consumatori, oferind acestora instrumente de protecție suplimentare în raporturile cu instituțiile financiare nebancare și cu entitățile recuperatoare de creanțe, cu precădere împotriva dobânzilor excesive.
Domeniul de interes abordat este reprezentat atât de creditele de consum cât și de creditele ipotecare, cu privire la care, dobânda anuală efectivă va fi limitată la cel mult 8 puncte procentuale (pentru prima categorie), respectiv 27 de puncte procentuale (pentru cea de-a doua categorie), peste dobânda la facilitatea de creditare practicată de Banca Națională a României pe piața financiar-bancară internă.
Normele amintite, enunțate de art. 5 din Legea nr.243/2024 instituie o regulă generală, care comportă și anumite derogări, în sensul că pentru creditele în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăși 1% pe zi, pentru cele cu o valoare cuprinsă între 5.001 lei și 10.000 lei - 0,8% pe zi, respectiv pentru cele cu valoare cuprinsă între 10.001 lei și 25.000 lei - 0,6% pe zi, în toate cazurile, valoarea totală plătibilă de către consumator neputând depăși dublul valorii totale a creditului.
În ipoteza în care plafoanele mai sus citate sunt depășite, consumatorul are posibilitatea solicitării creditorului revizuirea contractului, care va transmite în scris, în termen de maximum 30 de zile de la primirea solicitării, o propunere de revizuire a acestuia.
Această propunere poate conține o serie de soluții, precum reducerea sau ștergerea parțială a unor obligații ale consumatorului, reeșalonarea sau refinanțarea acestora, mergând până la darea în plată a imobilului cu care a fost garantat creditul (în cazul creditelor ce intră sub incidența Legii nr. 77/2016).
În situația în care creditorul refuză explicit să dea curs solicitării debitorului sau în caz de întârziere cu mai mult de 45 de zile a răspunsului la aceasta, debitorul va putea solicita instanței competente adaptarea judiciară a contractului.
De la data depunerii la instanța de judecată a cererii de adaptare a contractului, efectele acestuia asupra consumatorului vor fi suspendate, doar dacă depășirea plafoanelor mai sus citate, prevăzute la art. 4-6 din lege, este constatată printr-o decizie a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului.
În lumina acestor considerente, nu putem trece cu vederea faptul că Legea nr. 243/2024 privind protecția consumatorilor cu privire la costul total al creditării și la cesiunea de creanțe reglementează un instrument suplimentar de adaptare/reechilibrare a convențiilor de credit, alături de cel deja consacrat, instituit de Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile.
Însă spre deosebire de cea din urmă, procedura legiferată de Legea nr. 243/2024 va determina suspendarea efectelor convențiilor de credit de la data formulării cererii judiciare de adaptare a convenției de credit și nu de la data comunicării notificării de adaptare și doar în ipoteza în care depășirea plafoanelor de dobândă va fi constatată printr-o decizie a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului.
În plus, spre deosebire de o adaptare a contractului guvernată de Legea nr.77/2016, care operează atât în raporturile dintre consumatori și instituțiile de credit dar și dintre consumatori și instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor, o eventuală adaptare a contractului realizată sub imperiul Legii nr. 243/2024 va opera exclusiv în raporturile dintre consumatori și instituțiile financiare nebancare/entitățile recuperatoare de creanțe.
Din perspectiva aplicării în timp a Legii nr. 243/2024, menționăm și că art. 10 al acesteia statuează că actul normativ va produce efecte asupra contractelor în derulare, respectiv a celor active la data intrării în vigoare a legii, aflate în maturitate și pentru care întârzierile la plată sunt de cel mult 60 de zile.
Suplimentar, notăm și că pentru contractele aflate în derulare, plafoanele de dobândă prevăzute de art. 4 - 6 din Legea nr. 243/2024, se vor aplica exclusiv la valoarea principalului rămas de rambursat la data formulării solicitării de adaptare.
Sintetizând cele analizate, observăm că mecanismul de adaptare a convențiilor de credit instituit de Legea nr. 243/2024 urmărește finalitatea deja consacrată și de Legea nr. 77/2016, respectiv aceea a restabilirii echilibrului contractual între părțile contractuale, atunci când acesta a fost afectat.
În ipoteza reglementată de actul normativ analizat, dezechilibrul contractual ce se impune a fi remediat este determinat de perceperea sau pretinderea de către instituțiile financiare nebancare sau de către entitățile recuperatoare de creanțe a unor dobânzi extrem de ridicate, cu consecința împovărării excesive a consumatorului și chiar a ruinării acestuia.
Așadar, în gestionarea raporturilor cu entitățile mai sus menționate, debitorii titulari ai unor convenții de credit care se confruntă cu dobânzi de un cuantum excesiv, pot avea în vedere și procedura reglementată de Legea nr. 243/2024 în vederea realizării unei adaptări contractuale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu