De-a lungul activității desfășurate, o situație frecventă cu care ne-am confruntat a fost aceea în care o persoană agresată ne-a solicitat obținerea unui ordin de protecție împotriva agresorului său.
Până recent, conform dispozițiilor Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, instituția ordinului de protecție a vizat o sferă limitată de acte de violență, respectiv cele de violență domestică și o categorie restrânsă de persoane, și anume, membrii aceleiași familii.
Așadar, în ipoeza în care victima a fost supusă unor acte de violență săvârșite asupra sa de un membru al familiei astfel cum este definit de Legea nr. 217/2003, aceasta avea la îndemână posibilitatea solicitării unui ordin de protecție, în procedura prevăzută de actul normativ menționat.
Deși reglementarea citată a fost mai mult decât binevenită, datorită aplicabilității sale restrânse, aceasta a lăsat nerezolvat un număr foarte mare de cazuri de violență, respectiv acelea care nu sunt de natură domestică și care nu intervin între membrii de familie.
Concret, chiar și prin prisma mecanismului reglementat de Legea nr. 217/2003, o cerere de emitere a unui ordin de protecție care are la origine săvârșirea unui act de violență, neâncadrat ca fiind de natură domestică, urma a fi respinsă ca formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Văzând amploarea actelor de violență de orice natură semnalate la nivel social și necesitatea instituirii unor mecanisme de combatere a acestora dincolo de sfera celor caracteristice dreptului penal, prin Legea nr. 26/2024 publicată în Monitorul Oficial nr. 172/04.03.2024, legiuitorul a procedat la instituirea unui ordin de protecție care să se aplice tuturor actelor de violență, indiferent de raporturile victimă - agresor.
Conform actului normativ menționat, cerința principală a cărei îndeplinire condiționează emiterea ordinului de protecție este ca viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea victimei să fie puse în pericol prin actele de violență săvârșite asupra sa de agresor, finalitatea procedurii fiind chiar înlăturarea acestei stări de pericol.
Analizând conținutul procedurii reglementate de Legea nr. 26/2024, constatăm că acesta este structurat urmând aceeași tipologie regăsită și în Legea nr.217/2003, prin enumerarea cazurilor de violență, prin definirea și caracterizarea ordinului de protecție provizoriu, respectiv a ordinului de protecție pronunțat de instanța de judecată.
Pentru mai multe detalii, textul de lege poate fi consultat mai jos
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu