marți, 29 noiembrie 2016

Am iniţiat procedura de dare în plată şi banca m-a raportat la Biroul de Credit.Ce este de făcut?

Urmare a intervenirii Legii nr.77/2016, un număr considerabil de consumatori au iniţiat procedura de dare în plată a imobilului cu care s-a garantat convenţia de credit cu finalitatea stingerii creditului contractat.
În acest context, pe lângă contestarea condiţiilor de admisibilitate ale notificării de dare în plată, în ipoteza în care banca nu este de acord cu demersul sus-menţionat, o situaţie frecvent întâlnită este reprezentată de raportarea consumatorilor ca deţinând debite scadente faţă de instituţia de credit respectivă, la S.C. Biroul de Credit S.A.
Acest aspect constituie o chestiune de larg interes, înregistrarea în baza de date a instituţiilor de tipul birourilor de credit având consecinţe deosebit de nefaste asupra situaţiei consumatorilor, aceştia aflându-se practic în imposibilitatea de a mai contracta vreun credit pe toată durata existenţei înregistrării.
Prin raportare la dispoziţiile art. 5 alin. (3) şi respectiv art. 6 alin. (1) din Legea nr. 77/2016, iniţierea procedurii de dare în plată are consecinţa imediată a suspendării tuturor plăţilor efectuate de consumator către bancă şi a oricărei proceduri judiciare şi extrajudiciare care a fost iniţiată de către aceasta din urmă împotriva consumatorului.
Totodată, conform dispoziţiilor art. 3 alin. (3) al Deciziei nr. 105/2007 emisă de AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL, categoria şi tipul datelor care pot fi înregistrate la instituţiile de tipul birourilor de credit sunt limitate la următoarele:
“a) date de identificare a persoanei fizice: numele, prenumele, iniţiala tatălui/mamei, adresa de domiciliu/reşedinţa, numărul de telefon fix/mobil, codul numeric personal;
b) date negative: tipul de produs, termenul de acordare, data acordării, data scadenţei, creditele acordate, sumele datorate, sumele restante, numărul de rate restante, data scadentă a restanţei, numărul de zile de întârziere în rambursarea creditului, starea contului;
c) date pozitive: tipul de produs, termenul de acordare, data acordării, data scadenţei, sumele acordate, sumele datorate, starea contului, data închiderii contului, valuta creditului, frecvenţa plăţilor, suma plătită, rata lunară, denumirea şi adresa angajatorului;
d) date referitoare la fraudulenţi: fapta comisă, numărul şi data hotărârii judecătoreşti/actului administrativ, denumirea emitentului;

e) date referitoare la inadvertenţe.”
Referitor la prima categorie de date, respectiv cea care vizează informaţiile cu caracter personal, menţionăm că prin raportare la dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Decizia nr. 105/2007, orice înregistrare privitoare la acestea trebuie să fie însoţită de acordul consumatorului.
În lipsa unui astfel de acord, o astfel de înregistrare comportă caracter abuziv.
Referitor la cea de-a doua categorie de date care pot fi raportate la instituţiile de tipul birourilor de credit, respectiv datele negative, în contextul în care titularul convenţiei de credit nu deţine nicio datorie scadentă faţă de bancă, o eventuală raportare a acestuia excede textului de lege susmenţionat dar şi cerinţelor reclamate de art. 4 din Legea nr. 667/2001 (care definesc caracteristicile raportărilor la instituţiile de tipul birourilor de credit).
Din această perspectivă, reţinem că în contextul în care plăţile sunt suspendate, datoria nu devine scadentă, nu se constituie în debit şi nu poate fi înregistrată ca eveniment negativ în baza de date a instituţiilor de tipul birourilor de credit.
Ultimele două categorii de date care pot constitui obiectul înregistrărilor la instituţiile de tipul birourilor de credit vizează datele frauduloase şi inadvertenţele, aspecte care nu prezintă interes din perspectiva Legii nr. 77/2016.
Coroborând efectul suspensiv de plată al actului normativ sus-menţionat cu enumerarea limitativă expusă de art. 3 alin. (3) al Deciziei nr. 105/2007, observăm că efectuarea unor raportări referitoare la notificarea de dare în plată şi cu atât mai mult la existenţa unui eventual debit al consumatorului (în situaţia în care plăţile se suspendă) constituie o practică inadmisibilă şi care comportă chiar conotaţii abuzive.
Luând în considerare faptul că de multe ori efectuarea raportărilor este dublată de contestarea condiţiilor de admisibilitate ale notificărilor de dare în plată de către instituţiile de credit în speţă, opinăm că o justificare a acestei conduite este reprezentată de intenţia de a-l intimida pe consumator şi de a efectua presiuni asupra acestuia.
Astfel, este bine de ştiut că, într-o atare situaţie, consumatorul are următoarele drepturi:
– dreptul de a se opune la transmiterea datelor cu caracter personal, care nu pot fi înregistrate în lipsa acordului titlularului – conform art. 8 alin.(1) din Decizia nr. 105/2007;
– dreptul de a fi înştiinţat asupra raportării unor eventuale date pozitive sau negative, prealabil transmiterii acestora – conform art. 8 alin. (2) şi (3) din Decizia nr. 105/2007;
– dreptul de a se opune la orice înregistrare care îl vizează în orice moment, indiferent de natura acesteia, pentru motive legale şi temeinice – conform art. 15 alin. (1) din Legea nr. 677/2001;
– dreptul de a se adresa operatorului economic în vederea remedierii situaţiei produse prin înregistrările efectuate (ştergerea acestora, modificarea acestora, retragerea, anularea şi reevaluarea oricărei decizii care a fost luată pe baza înregistrărilor respective) – conform art. 15 şi 17 din Decizia nr. 105/2007;
– dreptul de a se adresa Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal în vederea ştergerii sau suspendării totale sau parţiale a prelucrărilor datelor, în vederea sesizării organelor de urmărire penală sau cu finalitatea intentării de acţiuni în justiţiei – conform art. 21 alin. (3) lit. d), respectiv art. 25 din Legea nr. 677/2001;
– dreptul de a se adresa justiţiei în vederea remedierii deficienţelor născute din înregistrarea abuzivă a datelor şi eventual cu finalitatea acoperirii prejudiciului suferit – conform art. 18 din Legea nr. 677/2001.
Se impune a menţiona şi că efectuarea de raportări cu încălcarea cerinţelor de legalitate ale acestora este sancţionată contravenţional conform art. 32 din Legea nr. 677/2001.
În concluzie, în ipoteza în care urmare a procedurii de dare în plată, instituţia bancară a efectuat raportări la biroul de credit împotriva consumatorului titular al convenţiei de credit, opinăm că acesta poate contesta cu succes măsura aplicată, uzând de mijloacele expuse mai sus.
 http://www.juridice.ro/481238/despre-raportarile-abuzive-la-biroul-de-credit.html

Niciun comentariu: