RO MAN IA
TRIBUNALUL ARGES
SECTIA CIVILA
Dosar nr. 2*****1/109/2014
1NCHEIERE
Sedinta publică de la 14
Noiembrie 2014
Instanta constituitä din:
PREŞEDINTE ..........................
Grefier .............................................
Pe rol fiind solutionarea, în
prima instanta, a litigiului de contencios administrativ si fiscal formulat de
reclamanta T. G. G. la C.I .AV. DUMITRESCU ANDREEA DANA în contradictoriu cu pârâtele CANCELARIA
PRIMULUI MINISTRU - COMISIA NATIONALA PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR,
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR, având ca obiect despăgubire.
Dezbaterile au avut loc in sedinta
publică din data de 29.10.2014, fiind consemnate in încheierea de sedinţă de la
acea data, care face parte integrantă din prezenta încheiere, când instanţa,
având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de
31.10.2014 şi apoi la 12.11.2014 şi 14.11.2014.
INSTANTA
Prin cererea formulata la data de
24.09.2014, reclamanta T. G. G., in contradictoriu cu pârâtele COMISIA
NATIONALA PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, AUTORITATEA NATIONALA PENTRU
RESTITUIREA PROPRIETATILOR, a formulat exceptia de neconstitutionalitate a
art.4 teza I si teza a II a din Lg. nr. 165/2013, prin raportare la art. 1
alin.2, art l6, art.21, art.27, art.31 si art.34 alin.1 si 2 din Lg nr.
165/2013, solicitandu-se sesizarea Curtii Constitutionale, in vederea
solutionarii exceptiei.
In motivarea acesteia, reclamanta
a aratat ca textele de lege mentionate contravin disp. art.15 alin.2, art. 16
alin.1, art. 21 alin.1, art. 44 alin.1 si 2 din Constitutia Romaniei. S-a
mentionat de catre reclamanta ca este beneficiara masurilor de retrocedare a
bunurilor preluate abuziv iar dosarul ce asteapta finalizarea este depus la
parata inca din data de 10.01.2011, avand numarul 2****9/FFCC/2011. Sustine
reclamanta ca datorita schimbarilor legislative ce au intervenit de la momentul
inregistrarii cererii sale si pana in prezent, este prejudiciata prin raportare
la alti cetateni ale caror dosare au fost solutionate anterior aparitiei
modificarilor legislative.
S-au formulat concluzii de catre
parate asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate, solicitandu-se
respingerea acesteia intrucat prevederile Lg. nr. 165/2013 nu instituie un
tratament inegal intre beneficiarii care fac parte din aceeasi categorie
prevazuta de actul normativ, toate persoanele indreptatite la restituire
beneficiind de aceleasi masuri reparatorii prin echivalent. Persoanele care au
calitatea de cesionari de drepturi litigioase fac parte din categoria de
persoane beneficiare ale legii.
Pe de alta parte, art. 4 din Lg
165/2013 nu contine nici o dispozitie cu caracter retroactiv iar Curtea
Constitutionala nu poate modifica sau completa prevederea legala supusa controlului.
Prin reglementarea procedurii de evaluare prin aplicarea grilei notariale, procedura
ce se afirma de catre reclamanta ca o prejudiciaza, s-a urmarit de fapt eliminarea
situatiilor in care existau diferente uriase intre valorile stabilite prin
rapoartele de evaluare intocmite de expertii evaluatori, in situatii similare
si pentru evitarea situatiilor in care statul roman a platit evaluari cu mult
mai mari decat valoarea de piata a imobilelor. Mai mult, dispozitiile legii
criticate nu prevad o limitare a accesului la justitie ci stabilesc in sarcina
entitatii competente, termene de solutionare.
Instanta, in legatura cu
admisibilitatea in principiu a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale,
constata ca aceasta este admisibila.
Astfel, potrivit art. 29 alin.1
din Lg. nr. 47/1992 R, Curtea Constitutională decide asupra excepţiilor
ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind
neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o
lege sau dintr-o ordonanţä în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei
in orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
Se constata ca disp. art.4 teza I
si teza a II a din Lg. nr. 165/2013, prin raportare la art. 1 alin.2, art.16,
art.21, art.27, art.31 si art.34 alin.1 si 2 din L 165/2013 contestate fac parte
dintr-o lege si au legatura cu cauza cata vreme obiectul pricinii se refera la
parcurgerea procedurilor instituite de aceasta lege. Sunt respectate si disp.
art. 29 alin.1 din Lg. nr. 47/1992 R, in sensul că prevederile invocate ca fiind
neconstitutionale nu au fost constatate ca atare printr-o decizie anterioară a
Curţii Constituţionale. In ce priveste art. 4 teza a doua raportat la art. 1 al.
(2) din Legea nr. 165/2013, neconstitutionalitatea a vizat redactarea
ulterioară modificärii acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013.
Asupra chestiunii de fond,
instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 4 din Lg. nr.
165/2013, ,,Dispoziţiile prezentei legi se aplică cererilor formulate şi
depuse, în termen legal, la entităţile investite şi nesoluţionate până la data
intrării in vigoare a prezentei legi, cauzelor in materia restituirii
imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor, precum şi cauzelor
aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul
Hotärârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronuntată in Cauza Maria Atanasiu
împotriva României, la data intrării in vigoare a prezentei legi.
In legatura cu acest text Curtea
Constitutionala a pronuntat o serie de decizii prin raportare insa la alte articole
decat cele invocate de reclamanta, dupa urmeaza:
1. Curtea Constituională, prin
Decizia nr.. 88/2014, a constatat ca dispoziţiile art. 4 teza a doua din Legea
nr. 165/2013 sunt constituţionale in măsura in care termenele prevăzute la art.
33 nu se aplica şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv,
aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii.
2. Curtea Constituţională, prin
Decizia nr. 210/2014, a constatat că dispoziţiile art. 4 teza a doua doua prin raportate
la cele ale art. 1 al (2) din Legea nr. 165/2013, în redactarea anterioarã
modificarii acestor prevederi prin Legea nt. 368/2013, sunt neconstituţionale.
3. Curtea Constituţională, prin
Decizia nr. 269/2014, a constatat cä prevederile art. 4 teza a doua doua din
Legea nr. 165/2013 sunt constitutionale in măsura in care termenele prevazute
la art. 34 al. (1) nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor
preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor la data intrarii in vigoare a legii.
Neconstituţionalitatea art. 4 din
Lg. nr. 165/2013, s-a invocat raportat la urmatoarele prevederi:
Potrivit art. 1 din Lg. nr.
165/2013
,, (2) In situaţia in care
restituirea in natură a imobilelor preluate în mod abuziv in perioada regimului
comunist nu mai este posibilă, mäsurile reparatorii in echivalent care se pot
acorda sunt compensarea cu bunuri oferite in echivalent de entitatea investită
cu soluţionarea cererilor formulate in baza Legii nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie
1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, măsurile prevazute
de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificãrile şi completările
ulterioare, şi Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederior
Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificärile şi
completări1e ulterioare, precum şi mäsura compensării prin puncte, prevăzuta în
cap. III.”
Potrivit art. 16 din Lg. nr.
165/2013 ,,Cererile de restituire care nu pot fi soluţionate prin restituire în
natură la nivelul entităţilor investite de lege se soluţionează prin acordarea
de măsuri compensatorii sub forma de puncte, care se determinä potrivit art. 21
aIm. (6) (7).”
Potrivit art. 21 din Lg. nr.
165/2013:
,, (1) In vederea acordarii de masuri
compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite in natura, entitatile
investite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naţionale deciziile care conţin
propunerea de acordare de masuri compensatorii, întreaga documentaţie care a
stat la baza emiterii acestora şi documentele care atesta situaţia juridica a
imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice
înscrisuri cu privire la constructii demolate.
(2) Deciziile entitäţilor
investite de lege vor fi însoţite de înscrisuri care atestă imposibilitatea
atribuirii în compensare totala sau parţiala a unor imobile/bunuri/servicii
disponibile deţinute de entitatea investita de lege.
(3) Dispoziiile autoritatilor
administraţiei publice locale emise potrivit Legii nr.10/2001, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, se transmit Secretariatului Comisiei
Naţionale dupa exercitarea controlului de legalitate de catre prefect. Dispoziţiile
art. 11 aI. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu
modificarile şi comp1etările ulterioare, ramân aplicabile.
(4) Comisiile judeţene de fond
funciar şi Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti pot propune
Comisiei Naţionale soluţionarea cererilor de retrocedare prin acordare de masuri
compensatorii potrivit prezentei legi numai. după epuizarea suprafeţelor de
teren agricol afectate restituirii în natura, identificate la nivel local.
(5) Secretariatul Comisiei Naţionale,
in baza documentelor transmise, procedează la verificarea dosarelor din punctul
de vedere al existenţei dreptului persoanei care se considera îndreptaţita la
mäsuri reparatorii. Pentru clarificarea aspectelor din dosar, Secretariatul Comisiei
Naţionale poate solicita documente în completare entitaţilor investite de lege,
titularilor dosarelor şi oricaror altor instituţii care ar putea deţine
documente relevante.
(6) Evaluarea imobilului ce face
obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrarii
in vigoare a prezentei legi de cätre Secretariatul Comisiei Naţiona1e şi se
exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.
(6’1) In cazul în care, prin
documentele existente în dosarul de despăgubire se pot stabili amplasamentul
sau caracteristicile tehnice ale imobilului pentru care se stabilesc despăgubiri,
evaluarea se face prin aplicarea valorii minime pentru zona sau categoria de imobil
prevazuta de grila notariala pentru localitatea respectivă potrivit prevederilor
alin (6).
(7) Numarul de puncte se stabileşte
dupa scaderea valorii actualizate a despagubirilor încasate pentru imobilul
evaluat conform alin. (6).
(8) Ulterior verificarii şi evaluarii,
la propunerea Secretariatului Comisiei Naţionale, Comisia Naţionala valideaza
sau invalideaza decizia entitaţii investite de lege şi, dupa caz, aprobä
punctajul stabilit potrivit alin. (7).
(9) In cazul validarii deciziei
entitaţii investite de lege, Comisia Naţionala emite decizia de compensare prin
puncte a imobilului preluat in mod abuziv.”
Potrivit art. 27 din Lg. nr.
165/2013:
(1) Punctele acordate prin
decizia de compensare pot fi valorificate prin achiziţionarea de imobile din
Fondul naţional la licitaţia publica naţionala, începând cu data de 1 ianuarie
2016.
(2) Licitaţiile de imobile se
organizeaza säptamânal la sediul central al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi
Publicitate Imobiliara şi se desfoara în regim videoconferinţa.
(3) Participarea la licitaţie a
detinatorilor de puncte este gratuitä, cu condiţia inscrierii prealabile la
sediile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
(4) Regulamentul de organizare a
licitaţiei se aproba de catre Comisia Naţională pâna la data de 1 iulie 2015 şi
se publica pe pagina de internet a Agenţiei Domeniilor Statului, a Agenţiei Naţionale
de Cadastru şi Publicitate Imobiliara şi a Autoritaţii Naţionale pentru
Restituirea Proprietailor.
(5) Comisia de licitaţie va fi
compusa din 7 membri, astfel:
a) 2 reprezentanţi ai Agenţiei
Domeniilor Statului;
b) 2 reprezentanţi ai Agenţiei
Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliara;
c) 3 reprezentanţi ai Autoritaii
Nationale pentru Restituirea Proprietaţilor.
(6) In vederea evitarii unor
posibile fraude sau tentative de corupere, membri comisiei de licitaţie
beneficiazä de o indemnizaţie lunară reprezentând 50% indemnizaţia lunara a preşedintelui
Autoritäţii Nationale pentru Restituirea Proprietaţilor.”
Potrivit art. 31 din Lg. nr.
165/2013:
,,(1) In termen de 3 ani de la
emiterea deciziei de compensare prin puncte, dar nu mai devreme de 1 ianuarie
2017, deinatorul poate opta pentru valorificarea punctelor în numerar.
(2) In aplicarea alin. (1), deţinatorul
poate solicita, anual, după 1 ianuarie 2017, Autoritaţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor
emiterea unui titlu de plată de pentru cel mult 14% din numarul punctelor
acordate prim decizia de compensare nevalorificate in cadrul licitaţiilor naţionale
de imobile. Ultima transa va reprezenta 16% din numarul punctelor acordate.
(3) Sumele cuprinse în titlurile
prevazute la alin. (2) se platesc de catre Ministerul Finantelor Publice în cel
muit 180 de zile de la emitere.
(4 Punctele netransformate în
numerar se pot valorifica în continuare în cadrul licitaţiilor naţionale de
imobile.
(5) Modalitatea de valorificare în
numerar se stabileşte prin normele de aplicare a prezentei legi.”
Potrivit art. 34 din Lg. nr.
165/2013:
(1) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de
luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de
fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.
(2) Dosarele care vor fi
transmise Secretariatului Comisiei Naţionale ulterior datei intrarii in vigoare
a prezentei legi vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data înregistrarii
lor, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen
de 36 de luni.”
S-a aratat ca toate aceste dispozitii
contravin disp. art.15 alin.2, art. 16 alin.1, art. 21 alin.1, art. 44 al.1 si
2 din Constitutia Romaniei.
................................................................................................
Tnibunalul constata ca,
intr-adevar, disp. art. 4 teza I si a II a din Lg. nr. 165/2013, prin raportare
la art. 1 al. (2) din Legea nr. 165/2013 in redactarea actuala, aduc atingere
disp. art. 16 alin.1 din Constitutia Romaniei in sensul ca persoanelor
indreptatite la despagubire aflate in aceeasi situatie le-au fost aplicate
dispozitii legale diferite cu privire la tipul de masura reparatorie si
procedura de urmat.
Astfel, se creeaza un vadit
dezechilibru intre persoanele indreptatite carora le-au fost solutionate pana
la aparitia Lg. nr. 165/2013, cererile de retrocedare si persoanele indreptatite
care au initiat procedura de retrocedare sub imperiul aceluiasi act normativ
dar carora nu le-au fost solutionate cererile in acest interval din culpa
exclusiva a institutiilor statului. Astfel, se creeaza premisele aplicarii a doua
regimuri juridice distincte pentru persoane indreptatite aflate in aceeaşi situaţie.
Cu privire la celelalte
sustineri, Tribunalul apreciaza ca nu are loc o încălcare a actului
fundamental.
Cu privire la exceptia prematuritatii formularii actiunii, se vor reţine
urmatoarele:
Pretenţiile reclamantei au vizat
finalizarea dosarului nr.2****9/FFCC/ privind acordarea de despagubiri baneşti
pentru bunul imobil preluat abuziv de catre stat, situat in
............................ jud. Arges.
In intâmpinarea depusa la dosar
la data de 28.07.2014 (filele 42-48), CN a invocat excepţia prematuritaţii, iar
temeiul acesteia a fost reprezentat prevederile Legii nr.165/2013, care stabileşte
termene pentru soluţionarea dosar aflate în curs.
Tribunalul reţine că prin decizia
nr. 88/27.02.2014, Curtea Constituţională a constatat ca dispoziţiile art.4
teza a doua din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în mãsura în care
termenele prevazute la art. 33 din aceeaşi lege nu se aplica şi cauzelor în
materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor la
data intrarii în vigoare a legii
In considerentele deciziei de
neconstituţionalitate s-a reţinut ca in ceea priveşte influenţarea rezultatulul
procesului, rezultatul iminent al interpretarii Lg nr.165/2013 îl reprezinta
aplicarea noilor termene de soluţionare a notificarilor şi în consecinta,
respingerea, de cãtre instanţele de judecata, a cererii reclamantului ca
prematur introdusa (paragraf 50 din Decizia nr.88/2014).
Insa, Curtea Constituţionalä a reţinut
necesitatea unificarii legislaţiei referitoare la restituirea bunurilor
confiscate şi la masurile reparatorii şi stabilirii unor termene şi a unor
proceduri de soluţionare a notificarilor şi a dosarelor de compensare,
constatând că aplicarea retroactiva a termenelor prevazute de noua legislaţie
are ca efect amânarea rezolvarii cauzelor aflate pe rolul instanţelor şi
obligarea persoanelor care au diligente in a se adresa justiţiei la suportarea
unei sarcini suplimentare faţa de cunoscuta inactivitate a autoritaţilor.
A aratat expres Curtea că
aplicarea retroactiva a intervenţiei 1egislative determina o influentare a
rezultatului procesului, precum şi un dezavantaj substanţial între parţile din
proces, aplicarea retroactiva a dispoziţiilor criticate fiind de naturä sa rupa
echilibrul procesual, cu consecinţa încalcarii dreptului la proces echitabil,
sub aspectul egalităţii armelor in procesul civil, drept consacrat de art. 21
al.. (3) din Constituţie (paragraf 52).
Curtea Constituţionala a
constatat cä, prin aplicarea retroactiva a termenelor procedurale prevazute de
art.33 din Legea nr.165/2013 se aduce atingere dreptului de acces liber la
justiţie al persoanelor îndreptãţite la masurile consacrate, drept de care
aceste persoane beneficiaza de la momentul investirii instanţei de judecatä pâna
la soluţionarea definitivä a cauzei, iar efectul juridic al soluţiilor pronunţate
de instanţele judecatoreşti, in sensul respingerii acţiunilor menţionate ca
“devenite premature”, constituie o evidentã încalcare a liberului acces la
justiţie, deşi nicio lege nu poate îngradi exercitarea acestui drept.
Curtea mai reţine şi ca legea
anterioara nu prevedea un termen pentru soluţionarea dosarelor înaintate
Secretariatului Comisei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, insa
intervalul de timp în care, în cazul de faţa, Comisia nu a îndeplinit actul de
procedura potrivit art.16 din Legea nr.247/2005, depaşeşte un termen rezonabil,
necesar autorităţii pârâte pentru emiterea deciziei sau trimiterea la
reevaluare.
Chiar daca CNCI ( fosta C.C.S.D.)
avea de soluţionat un numar mare de cereri, ţinând seama în cazul de faţa de
poziţia persoanelor îndreptaţite la despăgubiri, in condiţiile legii speciale,
au fost încalcate obligaţiile prevãzute la art. 16 din Titlul VII al Legii
nr.247/2005, prin nesoluţionarea cererii.
0 atare atitudine, coroborata şi
cu cea a comisiilor locale, a permis incidenţa noului act normativ, astfel ca
lipsirea persoanelor îndreptăţite de drepturile cuvenite depãşeşte o limită
rezonabila de timp.
Într-adevãr, faţa de argumentele
aduse în preambulul 0.U.G. nr.4/2012, prin articolul unic al acesteia s-a
stabilit ca de la data intrãrii în vigoare a ordonanţei de urgenţã se suspenda,
pe o perioada de 6 luni, emiterea titlurior de despagubire, a titlurilor de
conversie, precum şi procedurile privind evaluarea imobilelor pentru care se
acorda despagubiri, prevazute de titlul VII “Regimul stabilirii şi plaţii
despãgubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv” din Legea
nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietaţii şi justiţiei, precum şi
unele mäsuri adiacente, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr.653 din 22 iulie 2005, cu modificarile şi completarile ulterioare.
De asemenea, Legea nr.117/2012
pentru aprobarea 0.U.G.nr.4/2012 privind unele masuri temporare in vederea
consolidärii cadrului normativ necesar aplicarii unor dispoziţii din titlul VII
“Regimul stabilirii şi plaţii despagubirilor aferente imobilelor preluate în
mod abuziv” al Legii nr.247/2005, a prorogat termenul de suspendare a procedurilor
de emitere a titlurilor de despagubire pâna la 15 mai 2013.
Art.34 din Legea nr.165/2013
prevede un termen de 60/36 de luni de solutionare a dosarelor înregistrate la Secretariatul C.C .S.D.,
în materia de faţa, în care s-au emis dispoziţii pentru recunoaşterea dreptului
la masuri reparatorii in condţiile legilor speciale.
Insa art. 34 alin.3 NCPC, aplicabil în prezenta cauzä, faţa de data
sesizarii instanţei, permite ca, înainte de împlinirea termenului, sa se
formuleze cereri pentru executarea la termen a unor obligaţiuni, ori de câte
ori instanţa apreciaza ca cererile sunt indreptate pentru a preîntâtmpina
reclamantului o paguba insemnata pe care acesta ar încerca-o daca ar aştepta
implinirea termenului.
Prematuritatea invocata de catre autoritatea pârâtă se raportează la un
act normativ intervenit pe parcursul procedurii judiciare, care proroga din nou
termenul de soluţionare al dosarelor, care se interpune pe fondul unei
proceduri în curs şi care permite chiar reanalizarea indreptaţirii persoanei
solicitante la masuri neparatorii.
In acest context, respingerea cererii la acest moment, fara observarea
art. 34 alin.3 NCPC, ar echivala cu lipsirea persoanelor indreptatite de
dreptul lor, o perioada de timp indelungata.
Pentru aceste considerente,
exceptia invocata urmeaza a fi respinsa.
In ceea ce priveste exceptia
lipsei calitatii procesuale pasive, aceasta va fi unita cu fondul fiind
necesara administrarea de probe comune cu acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
N NUMELE LEGII,
DISPUNE
Respinge excepţia prematuritaţii.
Uneşte cu fondul excepţia lipsei
calitaţii procesuale pasive.
Sesizeaza Curtea Constituţionala
în vederea soluţionarii exceptiei de neconstituţionalitate a prevederilor art.
4 teza I şi a II-a din Legea 165/2013, prin raportare la art. 1 al. 2, art. 16,
art. 21, art. 27, art. 31 şi art. 34 al. 1 şi
2 din Legea nr. 165/2013 cu modificarile ulterioare.
Cu recurs odata cu fondul.
Pronunţata azi, 14.11.2014.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu