joi, 24 martie 2016

Noi reglementări în materia contractelor de credit ipotecar

În data de 04.02.2014 Parlamentul European a adoptat Directiva nr.2014/17/UE privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010.
Termenul de implementare în dreptul intern a directivei susmenţionate s-a împlinit la 21.03.2016, fiind de aşteptat ca în viitorul apropiat dispoziţiile acesteia să fie transpuse şi în legislaţia română, prefigurându-se aşadar, noi modificări în materia reglementărilor creditelor bancare. 
Pe scurt finalitatea directivei susmenţionate o reprezintă protecţia sporită a consumatorilor titulari de credite bancare şi responsabilizarea furnizorilor de credite bancare şi a intermediarilor acestora cu privire la activitatea de creditare.
Domeniul de aplicare al Directivei nr. 2014/17/UE îl constituie următoarele categorii de contracte de credit:
- contractele de credit garantate fie prin ipotecă, fie printr-o altă garanție comparabilă, utilizată în mod curent într-un stat membru asupra unui bun imobil rezidențial, fie printr-un drept legat de un bun imobil rezidențial;
- contractele de credit al căror scop este dobândirea sau păstrarea drepturilor de proprietate asupra unui teren sau asupra unei clădiri existente sau proiectate.
Totodată, directiva susmenţionată nu se aplică următoarelor tipuri de contracte de credit:
-  contractele de credit equity release;
contractele de credit acordate de către un angajator angajaților săi ca activitate secundară, atunci când aceste credite sunt acordate fără dobândă sau cu o DAE mai mică decât cea practicată în mod obișnuit pe piață și care nu sunt propuse în general publicului; 
-  contractele de credit în care creditul este acordat fără dobândă și fără alte taxe, cu excepția celor aplicate pentru recuperarea costurilor legate în mod direct de garantarea creditului;
- contractele de credit sub forma unei facilități de tip „descoperit de cont” și în baza cărora creditul trebuie rambursat în termen de o lună;
- contractele de credit care sunt rezultatul unei hotărâri pronunțate de o instanță sau de o altă autoritate oficială;
 - contractele de credit privind amânarea, cu titlu gratuit, a plății unei datorii existente și care nu intră în domeniul de aplicare al alineatului (1) litera (a). 
 De asemenea, directiva nu se aplică contractelor de credit existente anterior datei de 21.03.2016.
 Modificările introduse prin Directiva nr.2014/17/UE sunt de mare interes pentru titularii contractelor de credite ipotecare şi vizează: noi informaţii standard care trebuie cuprinse în materialele publicitare având ca obiect creditele ipotecare, noi informaţii precontractuale la încheierea unei convenţii de credit, detalii cu privire la modalitatea de calcul a DAE, cerinţe suplimentare în sarcina împrumutătorilor în vederea evaluării bonităţii solicitanţilor, consilierea consumatorului care solicită acordarea unui credit bancar, perioada de reflecţie sau de retragere, etc.
Un aspect deosebit de important îl constituie introducerea unui cadru legal care permite convertirea creditului acordat în monedă străină, într-o monedă alternativă (moneda în care, în principal, consumatorul își primește venitul sau deține activele care finanțează plata creditului sau moneda statului membru în care consumatorul fie a avut reședința la momentul la care a fost încheiat contractul de credit, fie își are reședința în prezent), la cursul de schimb din ziua conversiei, dacă în convenţie nu se specifică altfel.
O altă noutate în sprijinul protecţiei drepturilor consumatorului o reprezintă introducerea FIŞEI EUROPENE DE INFORMAŢII STANDARD (FEIS), formular care cuprinde informaţii referitoare la oferta de creditare (conform Anexei nr. II din directivă) şi care în mod imperativ, va însoţi oferta de creditare.
Pentru consultarea textului integral al directivei, puteţi accesa acest link
 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32014L0017